Concurenţa a amendat Hidroelectrica, Alro şi „băieţii deştepţi” cu 37 mil. euro. S-au înţeles asupra contractelor de energie

Consiliul Concurenţei a sancţionat Hidroelectrica şi pe zece dintre partenerii săi contractuali cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aproximativ 37 milioane euro) pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.
Economica.net - lun, 11 ian. 2016, 08:26
Concurenţa a amendat Hidroelectrica, Alro şi

Hidroelectrica a fost amendată cu 20.436.271 lei (circa 4,6 milioane de euro), în timp ce partenerii săi au primit următoarele sancţiuni: Alpiq Romindustries – 21.728.026 lei (aproximativ 4,8 milioane de euro), Alpiq Romenergie – 87.821 lei (circa 20.000 de euro), Alro – 21.238.719 lei (aproape 4,7 milioane de euro), Electrocarbon – 864.203 lei (aproximativ 193.000 euro), Electromagnetica – 9.021.308 lei (circa 2 milioane de euro), Elsid – 2.553.868 lei (aproximativ 570.000 euro), Energy Financing Team (Switzerland) – 71.374.436 lei (aproape 16 milioane de euro), Energy Holding – 12.359.852 lei (aproximativ 2,8 milioane de euro), Luxten Lightning Company – 5.454.150 lei (aproape 1,2 milioane de euro) şi Menarom PEC (EURO PEC) – 724.950 lei (circa 162.000 de euro).

Societăţile Hidroelectrica, Elsid şi Electrocarbon au recunoscut săvârşirea faptelor anticoncurenţiale şi, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.

În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a analizat contractele pe termen lung încheiate între Hidroelectrica şi unii furnizori de energie electrică şi consumatori eligibili pe piaţa angro de energie electrică, având în vedere scopul, condiţiile de piaţă, poziţiile deţinute pe piaţă, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, preţul contractual, imposibilitatea denunţării unilaterale din partea producătorului, se mai precizează în comunicat.

Autoritatea de concurenţă a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieţei pentru alţi furnizori şi producători de energie electrică şi consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieţei în perioada liberalizării sectorului.

Contractele, încheiate preferenţial, fără un proces de selecţie obiectiv şi în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantităţi de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95 -175% din cantitatea de energie produsă). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de producători pe piaţa concurenţială pentru o perioadă de 10-14 ani.

În ceea ce priveşte preţurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior preţurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacţionare PCCB (Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale) şi PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare), spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

‘Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung, ceilalţi participanţi la piaţă nemaiavând acces la această sursă de energie ieftină. Mai mult, contractele au fost încheiate în condiţiile în care toate părţile implicate cunoşteau informaţiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziţionat cantităţi importante de energie de pe piaţa concurenţială la un preţ mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi’, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

În perioada analizată, respectiv 2003 – 2012, Hidroelectrica a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică, cărora nu a putut să le dea curs. În acelaşi timp, aceste contracte au afectat şi concurenţii Hidroelectrica activi pe segmentul concurenţial al pieţei producerii şi comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la preţuri care să poată concura preţurile prevăzute în contractele pe termen lung. Astfel, a fost restricţionat accesul celorlalţi producători la grupul de clienţi ai Hidroelectrica.

De asemenea, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrică prevăzute în contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantităţile semnificative, reprezentând aproximativ întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, au avut drept efect limitarea opţiunii Hidroelectrica de a participa la piaţa pentru ziua următoare (PZU), ceea ce a condus la diminuarea lichidităţii şi la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa de energie electrică din România.

Mai mult, prin încheierea şi derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica pe piaţa reglementată a scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preţ scăzut aferentă ‘coşului reglementat’, fapt ce a condus implicit la afectarea preţului la consumatorii casnici.

Un alt aspect constatat în cadrul investigaţiei este faptul că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica şi-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuţie, coordonându-şi comportamentul concurenţial şi stabilind condiţiile de tranzacţionare. Astfel, firmele Energy Holding, Alpiq Romindustries şi Alpiq Romenergie şi-au coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condiţiile de tranzacţionare, inclusiv preţurile aferente. Acelaşi comportament a fost constatat şi în cazul Elsid şi Electrocarbon, existând dovezi privind stabilirea în comun a condiţiilor contractuale cu Hidroelectrica.

‘Prin încheierea acestor contracte, a fost distorsionată concurenţa pe piaţa comercializării energiei electrice, intenţia părţilor fiind de a-şi consolida poziţia şi de a obţine unele beneficii economice fără expunerea la riscul asociat unor mecanisme concurenţiale de piaţă’, a adăugat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Oficialii autorităţii reamintesc faptul că investigaţia a fost declanşată în anul 2012, din oficiu, indiciile fiind identificate în cadrul anchetei sectoriale pe piaţa energiei electrice. Pe parcursul investigaţiei, mai multe companii, comercianţi de energie, au acţionat în instanţă Consiliul Concurenţei, contestând folosirea unor documente ridicate cu ocazia inspecţiei inopinate efectuate la sediile acestora. Aceste litigii au condus la întârzierea procedurii investigaţiei cu peste un an.

Ce spune Borza despre decizia Consiliului Concurenţei

‘O astfel de decizie demonstrează că aceste contracte sunt considerate ilegale, deci nu pot constitui temei de drept. Băieţii deştepţi au cerut daune de peste 600 de milioane de euro când am reziliat contractele cu ei, în 2012, iar decizia Consiliului Concurenţei, practic, anulează orice şansă ca ei să primească vreun ban de la Hidroelectrica’, a explicat Borza.

Potrivit acestuia, dintre cele 75 de contestaţii înregistrate iniţial împotriva Hidroelectrica, mai sunt încă nouă pe rol.

‘Prefer să plătesc 4,6 milioane de euro statului român (amenda primită de la Consiliul Concurenţei – n. r.), decât să plătesc unora care nu au muncit în viaţa lor şi care au externalizat tot profitul în afara ţării’, a adăugat Borza.

El a precizat că acest lucru facilitează rezolvarea cât mai rapidă a litigiilor cu ‘băieţii deştepţi’, pentru ca Hidroelectrica să iasă din insolvenţă înainte de 20 iunie 2016, termenul pe care îl are pentru reorganizare, altfel riscând intrarea în faliment.

’20 iunie 2016 este termenul maxim până la care compania se poată reorganiza, dar va ieşi până atunci din insolvenţă. Sperăm ca în luna mai să finalizăm toate aceste procese, care reprezintă singura cauză pentru care compania încă se află în insolvenţă’, a afirmat Borza.

El a argumentat că aceste contracte pe termen lung au fost principala cauză pentru care Hidroelectrica a fost adusă în insolvenţă, întrucât au provocat prejudicii companiei de peste un miliard de euro în perioada 2003 – 2012, reprezentând diferenţa dintre preţurile foarte mici din contracte şi preţul pieţei. Borza a menţionat că, în unele contracte, preţul era chiar sub costurile de producţie.

‘Aceste contracte au distorsionat piaţa, întrucât Hidroelectrica reprezintă cel mai mare producător de energie din ţară, cu o cotă de 30-35%, iar toată cantitatea de energie produsă a fost valorificată exclusiv prin aceste contracte, încălcând flagrant ordinele preşedintelui ANRE şi ale ministrului Economiei, care spuneau că toţi producătorii de energie trebuie să vândă energia disponibilă pe bursă. Pentru că Hidroelectrica a ignorat aceste ordine, nu a existat deloc lichiditate în piaţă, iar preţurile pe piaţă erau foarte mari’, a menţionat Borza.

Acest lucru a fost dovedit de faptul că, în momentul în care contractele au fost reziliate şi Hidroelectrica a venit în piaţă cu o cantitate uriaşă de energie, respectiv 7-8 TWh, preţul a scăzut de la 220 de lei la 150-160 de lei, a adăugat reprezentantul Euro Insol.

‘În plus, aceşti comercianţi de energie s-au înţeles între ei, veneau de mânuţă la Hidroelectrica şi erau reprezentaţi de aceeaşi casă de avocatură. Preţurile erau trase la indigo’, a adăugat Borza.

Te-ar mai putea interesa și
Huawei Mobile Services anunță noi recorduri în urma extinderii ecosistemului în 2022
Huawei Mobile Services anunță noi recorduri în urma extinderii ecosistemului în 2022
Huawei Consumer Business Group anunță că a atins numeroase obiective în ultimul an prin extinderea ecosistemului Huawei Mobile Services (HMS). Compania consideră creșterea din 2022 ca fiind......
Moody’s vede un risc valutar foarte mare pentru băncile din Ucraina și Turcia
Moody’s vede un risc valutar foarte mare pentru băncile din Ucraina și Turcia
Băncile din Ucraina şi Turcia se confruntă cu un risc "foarte mare" de pe urma restricţiilor asupra fluxurilor de capital, ...
Plafonarea prețului țițeiului rusesc a dus la explozia pieței tancurilor petroliere vechi
Plafonarea prețului țițeiului rusesc a dus la explozia pieței tancurilor petroliere vechi
Piaţa tancurilor petroliere vechi cunoaşte o perioadă de boom, motivul principal fiind eforturile statelor occidentale ...
Grecia și Bulgaria negociază reluarea unui proiect de construire a unui oleoduct care să ocolească Strâmtoarea Bosfor
Grecia și Bulgaria negociază reluarea unui proiect de construire a unui oleoduct care să ocolească Strâmtoarea Bosfor
Embargoul introdus de Uniunea Europeană pentru petrolul rusesc a făcut ca Grecia şi Bulgaria să reia discuţiile cu privire ...