Consiliul Europei cere României să insiste la Washington ca un deţinut în programul închisorilor CIA să nu fie condamnat la moarte

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins anul trecut în octombrie apelurile Lituaniei şi României împotriva condamnărilor pronunţate de instanţa europeană în luna mai acelaşi an pentru participarea la programul închisorilor secrete al CIA.

CEDO a dat dreptate unui număr de doi prizonieri de la Guantanamo, Abd al-Rahim al-Nashiri (contra României) şi Abu Zubaydah (contra Lituaniei), care afirmau că au fost deţinuţi în secret în aceste ţări între 2004 şi 2006 şi că au fost supuşi la diverse forme de violenţă morală şi fizică. La fel ca pentru Lituania în cazul Zubaydah, instanţa europeană a condamnat şi România să-i plătească lui Abd al-Rahim al-Nashiri o despăgubire de 100.000 de dolari.

CEDO a mai cerut României să obţină asigurări de la autorităţile americane că Al-Nashiri nu va fi condamnat la moarte, solicitare care a fost reiterată în decembrie de Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei.

Acest comitet, care s-a întrunit între 4 şi 6 iunie 2019 la reuniunea sa trimestrială, şi-a manifestat ”profundul regret faţă de absenţa unui răspuns la cererea de asigurări diplomatice din partea autorităţilor Statelor Unite”, estimând că în aceste condiţii există în continuare riscul ca lui Al-Nashiri să-i fie ”negate flagrant drepturile la procesul în faţa comisiei militare şi să fie condamnat la moarte”.

Prin urmare, delegaţii la Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei ”solicită insistent autorităţilor române să continue desfăşurarea unui dialog activ cu autorităţile Statelor Unite” şi de asemenea autorităţilor americane ”să răspundă pozitiv cererii de a oferi asigurări diplomatice”, amintindu-le că, în virtutea statutului lor de observator pe lângă Consiliul Europei, SUA trebuie să împărtăşească ”idealurile şi valorile” acestei organizaţii.

În ceea ce priveşte ancheta penală din România privind deţinerea lui Al-Nashiri într-o închisoare secretă a CIA şi transferul său în SUA, delegaţii ”notează cu preocupare că, în pofida unor măsuri luate de autorităţile judiciare, nu au existat progrese tangibile”.

De asemenea, ei ”subliniază importanţa finalizării acestei anchete cu privire la încălcări grave ale drepturilor omului pentru a păstra încrederea publicului în ataşamentul României faţă de respectarea drepturilor omului şi a statului de drept şi de a se împiedica orice aparenţă de impunitate, de coluziune sau de toleranţă a actelor ilicite”, solicitând de asemenea autorităţilor române să transmită ”Comitetului o informare cu privire la măsurile concrete de anchetă şi un calendar orientativ pentru efectuarea lor”.

În acest context, la fel cum a procedat şi la reuniunea din decembrie, acelaşi comitet face din nou referire şi la revizuirea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală în România. ”Având în vedere riscul impunităţii pentru încălcările grave ale drepturilor omului, precum cele din prezentul caz, (delegaţii la Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei) notează cu profundă preocupare că, în pofida apelurilor ferme şi repetate ale Comitetului faţă de autorităţile române de a reconsidera amendamentele ce reduc considerabil termenele de prescripţie aplicabile unui anumit număr de infracţiuni penale grave, printre care şi tortura, aceste amendamente ar putea intra în vigoare în scurt timp”.

În consecinţă, delegaţii acestui comitet ”solicită insistent autorităţilor române să acţioneze hotărât, la cel mai înalt nivel posibil, pentru a împiedica o asemenea evoluţie”.

Pe de altă parte, aceiaşi delegaţi ”notează cu regret că autorităţile române nu au furnizat informaţii asupra măsurilor generale avute în vedere pentru a evita încălcări similare în viitor, inclusiv în ceea ce priveşte controlul consolidat asupra serviciilor de informaţii”.

Ei cer autorităţilor române ”să transmită serviciilor de informaţii un mesaj fără echivoc din partea celor mai înalte autorităţi asupra inadmisibilităţii absolute şi toleranţei zero faţă de detenţiile arbitrare, faţă de tortură şi faţă de operaţiunile secrete de predare”.

În final, Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei solicită autorităţilor române să-l ”informeze fără întârziere asupra acţiunilor întreprinse pentru a asigura că nu va exista nicio reducere a termenelor de prescripţie pentru tortură şi le invită să furnizeze informaţii cu privire la toate chestiunile în suspensie până pe 1 decembrie 2019”, acest caz urmând să fie rediscutat cel târziu la reuniunea din martie 2020