Consiliul fiscal: un vaccin ar avea un impact pozitiv extraordinar. Nu subestimăm remanenţa unor sechele. Economia post-covid va arăta diferit

Toate evaluările privind viitorul trebuie să aibă în vedere impactul pozitiv extraordinar pe care un vaccin îl va genera. Acțiunea unui vaccin va termina ciclul epidemiologic schimbând radical, în sens pozitiv, psihologia oamenilor, sentimentul și încrederea pe piețe și în economie. Factorul vaccin, cu ruptura extraordinară pe care o va provoca, nu trebuie să ne facă să subestimăm remanența unor efecte nefaste, a unor sechele, schimbări structurale ce vor influența dinamici viitoare. Economiile post-pandemie nu vor fi similare, sub multe aspecte, celor antepandemie, scrie Consiliul fiscal, într-o opinie legată de rectificarea bugetară de urgenţă făcută de guvern în contextul pandemiei COVID 19.
Economica.net - sâm, 25 apr. 2020, 06:42
Consiliul fiscal: un vaccin ar avea un impact pozitiv extraordinar. Nu subestimăm remanenţa unor sechele. Economia post-covid va arăta diferit

Rectificarea bugetară survine în condițiile anunțării de către Guvern a unor circumstanțe extraordinare determinate de pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2. Consiliul Fiscal validează manifestarea acestor circumstanțe extraordinare și consideră că situația curentă reclamă realizarea unei rectificări bugetare care, pe de o parte, să sprijine lupta contra pandemiei și, pe de altă parte, să atenueze impactul economic și social al acesteia, scrie Consiliul într-o opinie publicată azi.

Magnitudinea șocului pandemiei, ce a condus la închiderea parțială a economiilor, este însoțită de incertitudini foarte mari; riscul prevalent este de a se produce o deteriorare mai accentuată a activității economice în raport cu evoluția anticipată. Criza economică are o dimensiune socială acută provocată, în principal, de pierderea locurilor de muncă.

Impactul căderii cererii externe, dificultățile în finanțare și întreruperile în lanțurile de producție vor afecta în mod considerabil economia românească din cauza dezechilibrelor sale interne și externe. Acumularea unor deficite bugetare și externe mari în anii anteriori, coroborate cu nivelul foarte redus al veniturilor fiscale, au creat un spațiu fiscal-bugetar foarte scăzut și o marjă de manevră foarte constrângătoare pentru politicile economice din România.

Din judecarea datelor disponibile, Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, care este construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este foarte optimist.

Pornind de la analizele INS privind impactul economic al pandemiei, de la referința istorică a crizei economice anterioare ce a debutat în anul 2008 și de la alte date disponibile, Consiliul Fiscal apreciază că este prudent și necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracție a PIB real plasată în intervalul 4%-6%, și un scenariu ce prevede o contracție mai severă a PIB, de 8%-9%. 

În baza cadrului macroeconomic asumat de Guvern, Consiliul Fiscal evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3%-7,45% din PIB, față de cel prognozat de Guvern de 6,7% din PIB. În condițiile celor două scenarii suplimentare considerate, nivelul probabil al deficitului bugetar se situează între 8,1%-8,9% din PIB considerând o contracție de 4%-6% a PIB real, ajungând până la 9,9%-10,4% din PIB în situația unei contracții mai severe a activității economice, de 8%-9% în termeni reali.

Nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune mare asupra posibilității de finanțare în contextul în care accesul la resurse pe piețele externe devine din ce în ce mai problematic – mai ales pentru economiile emergente. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, necesarul de finanțare al României se majorează de la circa 8,6% din PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% și 14,3% din PIB în funcție de scenariile considerate în 2020, respectiv între 119,5 mld. lei și 144,3 mld. lei.

Deși regulile fiscale au fost suspendate temporar în UE, acoperirea unui asemenea necesar de finanțare comportă provocări foarte mari pentru România, ce derivă din capacitatea limitată de absorbție de datorie a pieței interne, incertitudini cu privire la disponibilitatea finanțării pe piețele externe, costul finanțării, nivelul scăzut și posibila deteriorare a ratingului suveran ș.a.

Consiliul Fiscal apreciază că programe de sprijinire a economiei ce implică un efort bugetar trebuie să fie condiționate de existența surselor de finanțare și de nepericlitarea revenirii la sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. 

Trebuie subliniat că accesul la finanțare (în vederea finanțării fluide a deficitului bugetar și a refinanțării datoriei publice care ajunge la scadență) este determinant pentru posibilitățile de acțiune în domeniul politicii fiscal-bugetare. În acest context, comunicarea din timp a planurilor de politică fiscal-bugetară care să indice, în special pentru piețe, o traiectorie sustenabilă pe termen mediu a poziției finanțelor publice este esențială pentru parcurgerea acestei perioade extraordinar de dificile.

În opinia Consiliului Fiscal, este necesară o abordare care permite acțiunea stabilizatorilor automați și măsuri fiscal-bugetare pentru a atenua impactul sever al contracției economice, concomitent cu anunțarea cât mai repede a unui plan credibil de consolidare fiscal-bugetară începând cu anul 2021. Consolidarea bugetară în anii ce vin cere creșterea veniturilor bugetare provenind din economia internă.

Consiliul Fiscal atrage din nou atenția că menținerea calendarului actual de aplicare a legii pensiilor ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar în anul 2021 față de nivelul din anul curent, în condițiile în care acesta este periculos de înalt. Revenirea la o traiectorie sustenabilă a poziției finanțelor publice, mai cu seamă având în vedere consecințele economice ale pandemiei, reclamă o asumare publică neîntârziată a reconsiderării calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor.

Magnitudinea foarte mare a necesarului de finanțare a României impune luarea în considerare a tuturor posibilităților de acces la resurse financiare. 

Toate evaluările privind viitorul trebuie să aibă în vedere impactul pozitiv extraordinar pe care un antidot, mai cu seamă un vaccin, îl va genera. Acțiunea unui vaccin va termina ciclul epidemiologic schimbând radical, în sens pozitiv, psihologia oamenilor, sentimentul și încrederea pe piețe și în economie. Factorul vaccin, cu ruptura extraordinară pe care o va provoca, nu trebuie să ne facă să subestimăm remanența unor efecte nefaste, a unor sechele, schimbări structurale ce vor influența dinamici viitoare. Economiile post-pandemie nu vor fi similare, sub multe aspecte, celor antepandemie.

Puteţi consulta aici varianta integrală a opiniei Consiliului.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Blue Air programează două zboruri săptămânale directe între București și Bordeaux începând cu vara lui 2022
Blue Air programează două zboruri săptămânale directe între București și Bordeaux începând cu vara lui 2022
Transportatorul aerian Blue Air anunță un nou zbor direct de la București la Bordeaux, Franța, in cadrul Orarului de ...
Firma de consiliere și recrutare în domeniul hotelier Premier Hospitality își deschide la Braşov primul birou din Transilvania
Firma de consiliere și recrutare în domeniul hotelier Premier Hospitality își deschide la Braşov primul birou din Transilvania
Hotel Staff, parte a companiei Premier Hospitality, jucător de top de pe piaţa de outsourcing și resurse umane, anunţă ...
Lidl inaugurează pe 2 decembrie un nou magazin în Focșani
Lidl inaugurează pe 2 decembrie un nou magazin în Focșani
Lanțul de retail Lidl a anunțat vineri că își continuă investițiile în România prin inaugurarea unui nou magazin ...