Consorţiul Nord Stream 2 promite să finalizeze proiectul în pofida sancţiunilor americane

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele american Donald Trump a promulgat vineri legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Departamentul de Stat urmează să comunice în termen de 60 de zile numele întreprinderilor şi persoanelor care vor intra sub incidenţa acestor sancţiuni.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell).

„Finalizarea acestui proiect este esenţială pentru securitatea aprovizionării energetice a Europei. Noi, împreună cu firmele care susţin acest proiect, vom lucra la finalizarea conductei în cel mai scurt timp posibil” a informat consorţiul Nord Stream 2 AG.

În paralel însă, consorţiul a confirmat că principalul său subcontractor, firma elveţiano-olandeză Allseas a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte. „Allseas a suspendat activităţile de amplasare de conducte până când vor fi clarificate toate aspectele legale tehnice şi de mediu” a precizat Nord Stream 2 AG.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 era preconizată să devină operaţională la finele lui 2019, cu toate acestea numeroase obstacole au împiedicat până acum finalizarea proiectului. Abia la sfârşitul lunii octombrie s-a obţinut acordul din partea guvernului danez ca gazoductul să îi traverseze apele. Acest aspect, alături de sancţiunile SUA, riscă destul de mult întârzierea punerii în funcţiune a gazoductului, prevăzută iniţial pentru sfârşitul acestui an.