Constantin Boştină (ASPES): Guvernul României ar trebui să facă un aranjament cu FMI prin care să amâne rambursarea datoriilor publice externe ale țării

„În opinia Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Guvernul României ar trebui să beneficieze de situaţia actuală a României când nu are niciun fel de datorii faţă de FMI, dar are active DST (drepturi speciale de tragere, n.r.) la FMI de 2,739 de miliarde, care echivalează cu 3,210 miliarde de euro. În ce sens să beneficieze? Guvernul României să facă un aranjament cu FMI prin care, într-o colaborare cu Banca Mondială şi Banca Central Europeană, să se amâne rambursarea datoriilor publice externe ale României, scadente în 2025, 2026, 2027, iar sumele disponibilizate în această schemă să fie folosite de Guvernul României exclusiv pentru programe de investiţii majore, generatoare de angajare de forţă de muncă, de unităţi de producţie care să pună în valoare resursele de materii prime, prelucrate în produse finite pentru consumul intern şi pentru export”, a afirmat Constantin Boştină.

Potrivit acestuia, prin această acţiune s-ar putea disponibiliza o masă monetară ce poate fi folosită exclusiv în investiţii.

„Ceea ce propun eu nu s-a mai făcut în România. Este un tip de acţiune nouă, inovativă, care s-ar putea face în condiţiile în care FMI acceptă. Guvernul trebuie să iniţieze o astfel de acţiune, de aranjament cu FMI prin care organizaţia internaţională să sprijine finanţatorii actuali ai României care sunt: Banca Mondială, Banca Centrală Europeană (BCE) şi alte grupări financiare, să accepte să facă o rescadenţare a datoriei pe anul acesta, anul viitor şi 2027, astfel încât să scadă presiunea asupra bugetului României de a restitui împrumuturile. Astfel, se disponibilizează o masă monetară care trebuie folosită exclusiv în investiţii care să dezvolte activităţile productive, să angajeze forţă de muncă, să creeze producţie de bunuri de consum interne şi pentru export. Dacă angajezi forţă de muncă suplimentară îţi cresc şi sursele de venit: impozite, taxe, CASS şi aşa mai departe – nu mărindu-le, ci creând sursa de a aduce bani din impozite şi taxe. Pe de altă parte, se creează o producţie de bunuri interne şi nu mai este nevoie să se apeleze la importuri care afectează balanţa de plăţi externe. Este o chestiune de voinţa şi de decizie a Guvernului”, a explicat Constantin Boştină pentru Agerpres.

Conform sursei citate, o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află în perioada 3-12 septembrie 2025 la Bucureşti pentru a analiza evoluţia economiei româneşti.

„Aşa cum se ştie o delegaţie a FMI a mai vizitat România în februarie 2025. Una din măsurile recomandate atunci a fost şi creşterea TVA la 21%, recomandare, în opinia mea, neadecvată soluţiilor normale de care are nevoie în prezent economia României.”, a adăugat Constantin Boştină.

Potrivit acestuia, vizitele delegaţiilor FMI şi consultările cu autorităţile române sunt un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre ale fondului.

Cu acest prilej, în practica FMI se procedează la examinarea situaţiei financiare şi economice a României la nivel naţional, iar fondul formulează unele recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare şi economice ce ar trebui de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei naţionale, se mai arată în document.

„Nimic rău în această practică care a fost acceptată de România din momentul în care a devenit membră a FMI. Dar ce găseşte acum în septembrie 2025 delegaţia FMI în situaţia economică şi financiară a României: datoria externă la finalul anului 2024 – 202 miliarde de euro; deficit bugetar planificat pentru 2025 – cca. 235 de miliarde de lei; dobânzi la credite externe de plătit în 2025 – cca. 53 miliarde lei; deficitul bugetar după 7 luni din 2025, deci la 31 iulie 2025 – 76,4 miliarde de lei, deci în creştere în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2024”, se mai precizează în comunicat.

Sursa foto: Economistul.ro