Corina Creţu: Autorităţile române au trimis CE, spre aprobare, proiecte de 629 milioane euro în decembrie 2018

Afirmaţia acesteia vine ca reacţie la o declaraţie făcută duminică de purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, care susţine că ‘cel mai mare fals al execuţiei bugetare din 2018 este decontarea pe final de an, de către Comisia Europeană, a cheltuielilor pentru unele proiecte ale autorităţilor publice locale realizate în perioada 2013 – 2017 (…) cu sprijinul comisarului european al PSD, Corina Creţu’.

În postarea sa, comisarul european precizează că, încă de la începutul anului trecut, a avertizat autorităţile române asupra unui risc de decomitere de 830 de milioane de euro la nivelul Programului Operaţional Regional, subliniind în repetate rânduri nevoia de a depune proiecte care să acopere această sumă până la 31 decembrie 2018.

„Datorită eforturilor intense depuse de serviciile Comisiei Europene şi de autorităţile române, s-a evitat riscul dezangajării automate prin identificarea şi soluţionarea blocajelor întâmpinate în procesul de implementare. Ţin să precizez că toate măsurile propuse pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene au fost făcute cu respectarea Regulamentelor de implementare a Fondurilor structurale şi de investiţii europene, fiind supervizate de Serviciile Legale ale Comisiei Europene”, arată comisarul român pentru Dezvoltare Regională.

Potrivit acesteia, una dintre măsurile luate este modificarea mai multor programe operaţionale, pentru a direcţiona finanţarea dinspre priorităţile unde s-a înregistrat absorbţie redusă (de exemplu: transportul urban în oraşele mici), către acele domenii care prezentau o perspectivă mai bună de absorbţie (cum ar fi domeniul sănătăţii şi al întreprinderilor mici şi mijlocii).

O altă măsură adoptată a fost aceea a extinderii instrumentelor financiare şi fuziunea Programului Operaţional pentru IMM-uri cu Programul Operaţional Regional, modificare ce a avut un impact pozitiv privind absorbţia a 250 milioane de euro.

O a treia măsură este reprezentată de extinderea eligibilităţii pentru noi tipuri de cheltuieli şi beneficiari – acest lucru a permis ca o serie de proiecte care nu au fost gândite iniţial să primească finanţare europeană, aşa numitele proiecte alternative – să fie luate în calcul pentru a primi finanţare.

„De exemplu, a fost preluat pe fonduri europene proiectul prin care urmau să fie achiziţionate 700 ambulanţe din fonduri naţionale”, se arată în mesajul postat de comisarul european.

Potrivit postării, Comisia Europeană a respectat procedurile în vigoare atunci când a acceptat cererile de plată depuse până la data de 31 decembrie 2018 de către autorităţile romane, procedură aplicată tuturor statelor membre, în egală măsură.

„În baza aceloraşi regulamente, în prezent, experţii Comisiei Europene analizează toate aceste cereri de plată şi, în baza acestor evaluări, vor putea decide ulterior necesitatea efectuării unor audituri, în vederea stabilirii eligibilităţii acestor cheltuieli”, se spune în mesaj.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, a afirmat duminică, într-o postare pe Facebook, că ministrul Finanţelor publice, Eugen Teodorovici şi consilierul de stat în aparatul de lucru al premierului, Darius Vâlcov, au ‘măsluit deficitul bugetar astfel încât să se încadreze sub ţinta de 3% din PIB’.

„Cel mai mare fals al execuţiei bugetare din 2018 este decontarea pe final de an de către Comisia Europeană a cheltuielilor pentru unele proiecte ale autorităţilor publice locale realizate în perioada 2013 – 2017 cu finanţare de la bugetul de stat şi care au fost acceptate pentru decontare din fondurile europene alocate României în exerciţiul financiar 2014 – 2020 cu sprijinul comisarului european al PSD, Corina Creţu. Cu alte cuvinte, cheltuieli ale unor autorităţi publice locale pentru diverse proiecte de investiţii derulate prin PNDL, realizate în anii trecuţi, în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei apar acum ca venituri în bugetul din 2018. Scamatoria contabilă făcută de cuplul Vâlcov – Teodorovici este că le-au trecut doar la venituri în 2018, nu şi la cheltuieli, cum ar fi fost normal. De aici un plus de venituri ‘pe cash’ de aproape 0,5% din PIB’, arată Dancă.