Cinci ani de la şocul „12%”: La ce costuri se împrumută azi România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cinci ani s-au scurs de când „criza subprimelor” lovea în posibilităţile de finanţare ale României, iar guvernul nu găsea să se împrumute la un randament mai mic de 12% pentru titlurile pe 10 ani. Acum plătim o dobândă de 4,9%.

Costul finanţării pe termen scurt (maturitate până la un an) s-a redus şi mai spectaculos, de la 19%, la doar 2,8%, potrivit datelor prezentate de danrusu.tumblr.com.

„Acestă evoluţie reflectă, pe de-o parte, ambiţiosul efort de reabilitare macroeconomică şi de ajustare a dezechilibrelor periculoase care ameninţau România cu 5 ani în urmă”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Dan Rusu, şeful analiştilor de la casa de brokeraj BT Securities Cluj Napoca.

Măsurile de austeritate din anii crizei „au pus România în topul ţărilor europene în ce priveşte amploarea procesului de ajustare fiscală derulat pe perioada crizei. Apoi, să nu uităm, România are una dintre cele mai mici datorii publice raportată la PIB, dintre ţările europene”, a adăugat Dan Rusu.

Analistul mai remarcă ajustarea dezechilibrului comercial major de acum cinci ani, la care însă au contribuit şi doi factori fără legătură exclusivă cu măsurile autorităţilor române: creşterea exporturilor, care nu ar fi fost posibilă fără creşterea cererii partenerilor europeni şi creşterea relativă a consumului.

Pe de altă parte, „scăderea costurilor de finanţare vine şi ca o tendinţă generală la nivel european, după ce economia comunitară a trecut de greul crizei datoriilor suverane, care bântuia continentul până nu demult”, mai spune Dan Rusu.

„În condiţiile în care măsurile de austeritate sunt urmate de concentrarea pe politici de creştere, sunt motive să credem că acest context favorabil  se va menţine în anii următori”, adaugă analistul clujean. Acesta menţionează „semnele favorabile privind relansarea consumului intern pe care le vedem în creşterea comerţului cu amanuntul începând cu toamna anului trecut, precum şi cele privind activitatea industrială”

Acestea ca şi promovarea României de către agenţia de rating S&P la clasificarea recomandabilă pentru investiţii, „sunt tot atâtea motive pentru a miza pe o activitate economică robustă în perioada următoare”, respectiv „pe ameliorarea în continuare a costului de finanţare al României sau măcar pe stabilizarea lui la  niveluri apropiate celor curente”, conchide Dan Rusu.

Cu „condiţia dezamorsării treptate a situaţiei din Ucraina, în urma alegerilor prezidenţiale”.

Jocul scadenţelor

Pe o tendinţă pozitivă se află şi media ponderată a maturităţilor titlurilor de stat româneşti (obligaţiuni şi certificate de trezorerie), care a crescut la 2,5 ani în februarie 2014, de la 2 ani în urmă cu un an,  potrivit celui mai recent raport despecialitate ale Erste Group Research.

Efectele crizelor financiare asupra sarcinii datoriei externe sunt cu atât mai mai uşor de absorbit cu cât maturitatea medie a împrumuturilor este mai mare.

Maturitatea obligaţiunilor (bonduri)  a ajuns la 7,3 ani,  ca urmare a emisiunii de bonduri în euro cu maturitatea de 30 de ani.

„Managerii români (ai datoriei externe, n.r.) au profitat de scăderea inflaţiei şi de calmul relativ al peisajului politic”, remarcă Erste Group Research.

Fenomenul de creştere a maturităţii medii a fost stimulat şi de „scăderea substanţială a volumelor de certificate de trezorerie, de la 4,8 miliarde de lei în T1 2013 la 2,5 miliarde în T1 2014.