Cotațiile petrolului și-au schimbat tendința de scădere și au crescut ușor, după intervenția SUA în Venezuela

Conform datelor Bloomberg, consultate de EFE, la ora 13:00 (12:00 GMT), preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, era în creştere cu 0,43%, depăşind 61 de dolari/baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI), de referinţă în SUA, urca cu 0,49%, oscilând în jurul valorii de 57,6 dolari/baril.

Preţurile petrolului se majoraseră în primele momente ale sesiunii de tranzacţionare, apoi au înregistrat scăderi, pentru ca, ulterior, să se consemneze cotaţii în uşoară creştere, ceea ce reflectă indecizia pieţei petrolului, scrie EFE.

Analistul senior de piaţă de la eToro, Javier Molina, consideră că intervenţia SUA în Venezuela poate genera „mişcări tactice şi creşteri ale volatilităţii”, dar subliniază că astfel de evenimente ” rareori” afectează tendinţa structurală a activelor de risc.

Preşedintele american, Donald Trump, a cerut duminică noii lidere venezuelene, Delcy Rodriguez, „acces total” la resursele naturale ale Venezuelei.

„Ceea ce avem nevoie (de la Delcy Rodriguez) este acces total. Acces total la petrol şi alte lucruri din ţară care să ne permită să o reconstruim”, a spus acesta.

Pentru directorul de Strategii Pieţe de Capital de la Tikehau Capital, Raphael Thuin, impactul economic global al Venezuelei este „limitat” şi exclude ca perspectivele pe termen lung ale pieţelor de capital să fie afectate.

Însă, Thuin consideră că totuşi ar putea apărea „catalizatori pozitivi” pe piaţa petrolului, deoarece administraţia americană are ca obiectiv „facilitarea ieşirii unor cantităţi mai mari de petrol venezuelean pe pieţele mondiale”.

Economistul şi fondator al Fortuna SFP, Jose Manuel Marin Cebrian, semnalează că cel mai mare risc constă în faptul că s-ar putea produce „un colaps logistic”, derivat din anii de sancţiuni, deteriorarea instituţională şi infrastructura învechită a Venezuelei.

Pe aceeaşi linie, analiştii de la Banca March consideră că impactul asupra preţului petrolului pe termen scurt va fi minim, în condiţiile în care capacitatea de recuperare a producţiei venezuelene „este foarte limitată şi va necesita investiţii mari”.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a explicat duminică faptul că unul dintre principalele interese ale Administraţiei sale este rafinarea petrolului greu al Venezuelei, ţara cu cele mai mari rezerve din lume, în rafinăriile americane.

„Rafinăriile noastre de pe coasta Golfului SUA sunt cele mai potrivite pentru a rafina acest ţiţei greu. De fapt, a existat o penurie de ţiţei greu la nivel mondial şi, de aceea, consider că va fi o cerere enormă şi interes din partea industriei private, dacă i se va da oportunitatea de a o face”, a explicat Rubio la ABC News.

Cu câteva ore înainte, OPEC+, ce grupează membrii OPEC şi alte puteri petroliere, precum Rusia, a confirmat decizia de a menţine stabilă oferta sa de petrol cel puţin până în aprilie, fără a reacţiona la capturarea preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, de către SUA.

Decizia a fost luată în cadrul unei scurte teleconferinţe ce a avut loc duminică, la care au participat miniştrii Energiei şi Petrolului din Arabia Saudită, Rusia, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Kazahstan, Algeria şi Oman.

Aceste opt ţări sunt cele care în 2023 au aplicat reduceri voluntare ale producţiei pentru a susţine preţurile. Însă, în aprilie 2025 au început să inverseze treptat acest trend prin creşteri lunare, ceea ce a reprezentat o schimbare strategică pentru a-şi recupera cota de piaţă.

Creşterea totală în perioada aprilie-decembrie a ajuns la 2,9 milioane de barili pe zi (mbz), ceea ce reprezintă aproape 2,8% din producţia mondială.

Grupului îi mai rămâne puţin peste un milion de barili pe zi pentru a finaliza recuperarea volumelor reduse voluntar, dar în noiembrie a decis să suspende creşterile lunare pe parcursul primului trimestru din 2026, măsură care a fost confirmată duminică de miniştrii de resort.

Sursa foto: Wikipedia