COVID-19 trebuie raportată drept cauză a decesului, chiar dacă medicii nu ştiu sigur dacă infecţia cu noul virus a şi cauzat moartea pacientului

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toţi oamenii decedaţi pentru care COVID-19 a cauzat, sau se presupune că a cauzat, sau a contribuit la deces, spune Institutul Naţional de Sănătate Publică în metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, actualizată pe 28 aprilie. Mai mult, decesul pacientului confirmat cu boala COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente, cum ar fi cancerele, bolile renale, pulmonare sau cardiovasculare, iar COVID-19 trebuie raportată ca şi cauza a decesului, independent de problemele medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19, explică INSP. De la debutul epidemiei în ţara noastră până acum, peste 86% dintre oamenii infectaţi cu noul coronavirus, care au murit, aveau cel puţin o afecţiune cronică preexistentă, reiese din statisticile INSP. 
Cristina Şomănescu - mie, 29 apr. 2020, 18:31
COVID-19 trebuie raportată drept cauză a decesului, chiar dacă medicii nu ştiu sigur dacă infecţia cu noul virus a şi cauzat moartea pacientului

„Decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (spre exemplu, traumatism, hemoragie acută majoră, etc.) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului. Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de exemplu, cancer, afecțiuni hematologice etc.), şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.
COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat, sau se presupune că a cauzat, sau a contribuit la deces„, se arată în metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, actualizată pe 28 aprilie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în acord cu recomandările OMS.

Informaţia vine în contextul în care, de la debutul epidemiei de COVID-19 în ţara noastră până acum, peste 86% dintre oamenii care au murit din cauza COVID-19 aveau cel puţin o comorbiditate asociată – afecţiuni cardiovasculare, diabet, boli renale, pulmonare, neurologice, obezitate sau cancere, reiese din informaţiile comunicate de INSP.
Mai mult, ponderea oamenilor infectaţi cu noul coronavirus care decedează şi care au alte afecţiuni asociate – cardiovasculare, diabet, boli renale, pulmonare, neurologice, obezitate sau cancere – e într-o tendinţă săptămânală de creştere, de la debutul epidemiei în ţara noastră, rezultă din analiza raportărilor săptămânale făcute de Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Profilurile oamenilor testaţi gratuit, de stat, pentru noul coronavirus

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat marţi, 28 aprilie, algoritmul de testare pentru virusul SARS-CoV-2 care produce boala COVID-19, în acord cu decizia Ministerului Sănătăţii de suplimentare a categoriilor de oameni testaţi pentru noul coronavirus, din 16 aprilie.
Concret, INSP recomandă prioritizarea testării pentru COVID-19 următoarelor categorii de persoane:

  • persoanele simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar conform definiţiei de caz;
  • contacții apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate cu COVID-19;
  • pacienţii înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; 
  • pacienții cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice, aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant: două teste la 24 de ore interval;
  • pacienţii asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital: două teste la 24 de ore interval;
  • pacienții oncologici asimptomatici, aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie: de două ori pe lună;
  • pacienții oncologici asimptomatici vor fi testaţi înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive;
  • persoanele hemodializate simptomatice;
  • persoanele hemodializate asimptomatice, contacţi cu caz confirmat: două testări la şase – şapte zile interval între ele; în această perioadă, acești oameni vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;
  • persoanele instituționalizate simptomatice;
  • gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;
  • personalul de îngrijire din centre rezidențiale: de două ori pe lună;
  • personalul sanitar asimptomatic, contact direct cu caz confirmat, în a şasea – şaptea zi de la ultimul contact posibil infectant. În perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard. Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare aplicate şi la restul persoanelor infectate.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți, prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare, explică Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Te-ar mai putea interesa și
Al doilea an Covid-19: Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate are deja deficit de 2 miliarde de lei, de peste două ori mai mare decât anul trecut – analiză
Al doilea an Covid-19: Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate are deja deficit de 2 miliarde ...
Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate, are deficit de peste 2 miliarde de lei în primele două luni din 2021, cel......
Puterea de la Havana a decis să le permită cubanezilor să taie vite și să vândă carne de vită
Puterea de la Havana a decis să le permită cubanezilor să taie vite și să vândă carne de vită
Autorităţile cubaneze au anunţat relaxarea unei interdicţii introdusă în urmă cu mai multe decenii cu privire la vânzările ...
Peste 73.200 de firme din sectorul HoReCa ar putea să beneficieze de ajutoare de stat
Peste 73.200 de firme din sectorul HoReCa ar putea să beneficieze de ajutoare de stat
Peste 73.200 de companii din sectorul HoReCa ar putea beneficia de o schemă de ajutor de stat cu un buget de 500 de milioane ...
Fitch ia în calcul să amâne până anul viitor deciziile referitoare la ratingurile mai multor țări
Fitch ia în calcul să amâne până anul viitor deciziile referitoare la ratingurile mai multor țări
Agenţia de evaluare Fitch a anunţat miercuri că este posibil să aştepte până anul viitor înainte de a lua o decizie ...