1EUR=4.7581 RON | Bucureşti 20 º
INDICI BURSIERI
BET
8358,28
-0.0053
BETPlus
1244,97
-0.0053
BET-FI
36051,33
-0.0022
BET-NG
709,93
-0.0047
BET-XT
758,13
-0.005
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.318
-0,6250%
BRD
13.64
-0,8721%
BRK
0.0732
0,0000%
BVB
22.5
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
173
-1,7045%
FP
0.958
-0,2083%
OLT
0.0606
8,9928%
PRSN
0.0635
0,0000%
SIF1
2.07
-0,9569%
SIF2
1.2
0,4184%
SIF3
0.247
0,0000%
SIF4
0.61
-0,9740%
SIF5
2.09
0,0000%
SNP
0.38
0,3963%
TEL
20.8
-0,9524%
TGN
350
0,0000%
TLV
2.16
-1,1442%

Creşterea salariului minim înseamnă creşterea impozitării

Dacă aveți impresia că prin creșterea salariului minim vi se dă ceva, atunci este doar o impresie.

Comenteaza

În realitate vi se ia. O recunosc toate autoritățile, de la Guvern la Președinte. Creșterea salariului minim va aduce în 2014 la bugetul de stat o sumă netă estimată de 314 mil. lei., adică aproape 0,4% din suma colectată de stat prin impozitul pe venit și contribuțiile sociale, adică 0,15% din veniturile bugetare. Pare puțin dar, cum ziceam, se ia, nu se dă. Dacă este să facem comparație cu acciza la carburanți atât de discutată în ultima vreme, efectul creșterii salariului minim este echivalent cu suplimentarea accizei cu 1-2 eurocenți pe litru. Cu diferența următoare, foarte importantă: acciza la benzină o plătesc atât consumatorii (cei care se plimbă) cât și producătorii (cei care transportă), în vreme ce creșterea salariului minim este suportată integral de producători.

Tot nu v-am convins? Hai să privim această problemă din altă perspectivă, comparând salariul minim cu producția creată în medie de un individ. Cu cât salariul minim este mai ridicat în comparație cu producția medie, cu atât interdicția impusă de guvern este mai relevantă – adică mai apăsătoare asupra mediului de afaceri. Vă propun așadar să vedem cum stăm în raport cu alte țări. Datele folosite la construcția graficului de mai jos vin de la Eurostat.

 

După cum se poate vedea, deși România are unul din cele mai scăzute salarii minime din UE (doar bulgarii au un salariu minim mai mic), dacă îl raportăm la PIB/locuitor vedem că lucrurile se schimbă radical: România are un salariu minim mare, chiar foarte mare. De pildă, SUA – țara unde a studiat consiliera PM Ioana Petrescu, o avocată a creșterii salariului minim – are un salariu minim foarte scăzut. Pe românește, americanii produc multă valoare, iar în raport cu această valoare (sau cu veniturile lor) salariul minim se situează la un nivel redus. În schimb, românii produc puțin; ei muncesc ineficient – din multe motive, în special din cauza dotării insuficiente cu capital și a investițiilor proaste, nu intru în detalii – și câștigă puțin. Atât de puțin încât salariul minim reprezintă o sumă importantă în comparație cu nivelul productivității. România are deja unul din cele mai împovărătoare salarii minime din Europa Centrală și de Est, iar creșterea lui în 2014 riscă să ne transforme în campionii salariului minim – la fel cum au fost până nu demult grecii.

Dacă privim evoluția salariului minim de la începutul crizei încoace vedem că el a crescut accelerat, mult mai rapid decât media creșterii salariilor. Ce înseamnă acest lucru? Că într-un moment în care economia a avut nevoie de ajustări, de reduceri de costuri, noi am crescut costul muncii. Ne mai miră atunci că rata șomajului nu scade și că avem cu 400000 de locuri de muncă mai puțin decât înainte de criză, deși PIB crește în acte de 3 ani de zile?

Mă aștept ca Ioana Petrescu să probeze cu argumente că creșterea salariului minim nu va afecta activitatea firmelor. Așa cum se învață la cursul de Microeconomie, salariul minim poate fi sau nu relevant pentru piața muncii. Dacă guvernul stabilește salariul minim la 200 de lei, probabil nu vor exista efecte importante; dar dacă îl stabilește la 4000 de lei, atunci întreaga economie va colapsa. Ce încearcă să facă orice guvern? Să împuște doi iepuri dintr-o lovitură: să vândă o gogoașă electoratului sporind salariul minim și, în același timp, să nu omoare mediul de afaceri astfel încât să crească șomajul și măsura adoptată să se întoarcă împotriva sa. Dacă nu vedem un efect empiric semnificativ asupra șomajului, aceasta nu înseamnă că salariul minim este o măsură benignă. Înseamnă doar că guvernul a procedat machiavelic: a adoptat o măsură cvasi-inutilă pentru economie, dând însă senzația clasei muncitoare că e pasionat de bunăstarea ei. 

Departe de mine gândul de a nega că salariul minim este mic în termeni de bunăstare. Absolut. Toți cei care câștigă acest salariu (și doar atât) se zbat în sărăcie. Însă ei se zbat în sărăcie nu fiindcă nu are statul grijă de ei, ci fiindcă îi impozitează tot mai tare și ppune bețe în roate economiei. Avem impozite uriașe pe muncă și href="http://logec.ro/romania-o-economie-tanara-pusa-sa-trudeasca-pentru-stat/">suntem pe locul 134 în lume la povara totală a fiscalității, ca o țară bananieră. Deci costul derulării afacerilor în România este foarte mare. În România nu este profitabil să produci, nu este rentabil să muncești sau să oferi locuri de muncă. Vreți să schimbăm situația, să sporim bunăstarea populației, inclusiv a celor mai săraci salariați? Hai să desființăm salariul minim și să micșorăm drastic impozitele!

Integral, aici

Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri "Murray Rothbard" din cadrul Universității Româno-Americane, București

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Cele mai noi ştiri din Bogdan Glăvan »
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X