Creşterea dobânzilor cu două puncte procentuale ar creşte rata creditelor neperformante la 7,3% – raport

‘Estimări preliminare arată că rata creditelor neperformante la nivelul sectorului populaţiei s-ar majora de la valoarea actuală de 5,8%, la 7,3% într-un orizont de un an de zile în ipoteza unui şoc de 200 de puncte de bază pe rata dobânzii. În aceste condiţii, este necesar ca debitorii să fie în permanenţă informaţi despre riscurile cu care se pot confrunta pe termen mediu pentru a preveni îndatorarea în condiţii în care ulterior s-ar putea confrunta cu probleme în rambursarea respectivelor obligaţii financiare. Astfel, debitorii ar fi mai bine protejaţi, pe termen mediu, dacă ar solicita în mai mare măsură încheierea de contracte de credite cu dobândă fixă’, se spune în raport.

Potrivit documentului, majoritatea debitorilor cu credite ipotecare ar resimţi în timp real un potenţial şoc pe rata de dobândă.
Creditele ipotecare nou acordate au rata dobânzii variabilă în proporţie de 95%, în timp ce creditele de consum sunt acordate în proporţie de 58% cu dobândă fixă (ianuarie-septembrie 2017).

Conform BNR, riscul de dobândă este mai pronunţat în cazul creditelor ipotecare, relativ la creditele de consum prin prisma acordării acestora pe maturităţi mai lungi (până la 30 de ani, faţă de 5 ani în medie) şi la valori mult mai ridicate. Totodată, şocul de dobândă cu care s-ar putea confrunta debitorii a căror rată de dobândă a fost fixă pentru primii cinci ani ar putea determina modificări mult mai importante în cazul creditelor ipotecare cu dobândă fixă în momentul trecerii de la regimul de dobândă fixă la cea variabilă (creditele ipotecare cu dobândă fixă pe o perioadă de cinci ani reprezintă 3% din volumul creditelor noi, ianuarie – septembrie 2017).

De asemenea, raportul precizează că debitorii sunt expuşi riscurilor macroeconomice şi prin canalul scăderii venitului. În condiţiile prezente, o scădere cu 6% a veniturilor persoanelor îndatorate poate conduce la o creştere a gradului de îndatorare cu până la 2 puncte procentuale. Mai mult, acest impact poate genera în timp materializarea unei neperformanţe importante, aşa cum s-a putut observa în cazul debitorilor angajaţi în administraţia publică şi care au suferit o diminuare a salariilor cu 25% în luna iulie a anului 2010, în contextul crizei economice.

‘Riscul valutar este la un nivel mai redus comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile în care fluxul de credit nou este acordat aproape în totalitate în monedă naţională. Cu toate acestea, rămân riscuri asociate stocului de credit, debitorii încă îndatoraţi în valută fiind mai vulnerabili la posibile fluctuaţii ale cursului de schimb. Rata creditelor neperformante asociată creditelor în monedă străină se menţine la o valoare mult superioară celei pentru credite în lei (10,6% în septembrie 2017, faţă de 3,0 la
sută în septembrie 2016). Debitorii cu credite de consum în valută pot fi mai vulnerabili şi din perspectiva gradului de îndatorare mai ridicat relativ la cel aferent debitorilor cu credite în lei, în timp ce în cazul debitorilor cu credite ipotecare DSTI (debt service to income – raportul serviciului datoriei în venit n.r.), nu prezintă diferenţe importante după moneda de denominare. Stocul de credit denominat în franci elveţieni a continuat să se restrângă semnificativ şi în anul 2017 (cu 23% în perioada decembrie 2016 – septembrie 2017), pe fondul materializării rezultatelor renegocierilor contractuale cu debitorii’, se arată în Raport.

În document se menţionează că BNR monitorizează cu regularitate riscurile la adresa stabilităţii financiare care pot fi generate prin creditarea sectorului populaţiei şi, dacă este necesar, ia măsuri în vederea activării şi/sau recalibrării instrumentelor macroprudenţiale care se impun. Indicatorii prudenţiali aferenţi sectorului bancar indică un nivel corespunzător al resurselor disponibile pentru acoperirea pierderilor dinspre creditarea sectorului populaţiei. În luna septembrie 2017, gradul de acoperire cu provizioane IFRS pentru creditele aferente sectorului populaţiei era la nivel adecvat (55,8%), iar rata de solvabilitate aferentă întregii creditări bancare era la un nivel ridicat (19,8%).

‘Având în vedere că majorarea îndatorării populaţiei poate fi o vulnerabilitate la adresa stabilităţii financiare, cu potenţiale efecte negative importante, atât asupra sistemului financiar, cât şi asupra creşterii economice viitoare, Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială a emis o recomandare în luna octombrie 2017 pentru ca Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României să formeze un grup de lucru care să aprofundeze acest subiect, în scopul unei posibile acţiuni viitoare de limitare a îndatorării excesive a populaţiei’, se mai spune în Raport.