Criticile faţă de SUA şi slaba recuperare la nivel global, temele centrale ale reuniunii de primăvară a FMI

Cu siguranţă, stagnarea reformei cotelor organismului financiar internaţional aprobată în 2010, din cauza unui nou vot negativ al Congresului SUA legat de ratificarea acesteia, va readuce critici din partea ţărilor emergente -în frunte cu grupul BRICS: Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud- care apreciază acest lucru drept incapacitate a ţărilor avansate de a-şi respecta promisiunile.

‘În absenţa riscurilor economice cu adevărat mari, tema reformei FMI va juca un rol mai important, ceea ce înseamnă că SUA vor avea parte de numeroase critici pentru că nu aprobă reforma’, a explicat, pentru EFE, Jacob Kirkegaard, analist la Peterson Institute for International Economics.

Lipsa unei ratificări din partea Washington-ului, cel mai mare contributor al Fondului şi cu o mare ‘greutate’ în privinţa votului, înseamnă o blocare a propunerii agreate în urmă cu patru ani de a restabili un echilibru în cadrul organismului pentru a creşte reprezentarea ţărilor emergente.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, s-a arătat deja dezamăgită de votul negativ al Congresului, care împiedică dublarea resurselor de împrumut ca urmare a creşterii contribuţiilor ţărilor emergente şi proiectează umbre asupra legitimităţii instituţiei.

În obişnuitul său discurs în avansul reuniunii, care va aduce săptămâna viitoare la Washington principalii miniştrii de Finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din lume, Lagarde a prezentat o panoramă de stabilitate economică, după acuta criză financiară, dar cu o serie de obstacole.

Pe de o parte, este vorba despre inflaţia redusă din zona euro, care ameninţă să complice şi mai mult dificila recuperare economică, în special în sudul Europei.

‘O perioadă posibil prelungită de inflaţie scăzută poate încetini cererea şi producţia şi, prin urmare, creşterea şi crearea de locuri de muncă’, a avertizat Lagarde.

Astfel, Fondul a insistat asupra necesităţii ca Banca Centrală Europeană să se angajeze într-o politică monetară mai proactivă, cu noi măsuri de stimulare.

Pe de altă parte, politica monetară a SUA va fi, de asemenea, unul dintre subiectele de discuţie, dată fiind tensiunea în creştere de pe unele pieţe emergente ca urmare a demarării retragerii programului de cumpărare de bonduri, pe care Rezerva Federală (Fed) l-a lansat pentru stimularea economiei.

În opinia experţilor, nu toate ţările emergente vor fi afectate de astfel de turbulenţe.

‘Este asigurată o volatilitate mai mare cu scopul obţinerii unor ‘bani ieftini’, dar numai ţările emergente cu probleme interne, precum Turcia sau Brazilia, vor fi afectate’, a precizat Kirkegaard.

Nu în ultimul rând, oficialii reuniţi la Washington vor discuta despre tensiunile geopolitice legate de Ucraina şi potenţialele efecte economice ale acestora asupra jucătorilor cu conexiuni mari cu această regiune, precum Rusia şi Uniunea Europeană.

FMI a anunţat deja că analizează un program de ‘salvare’ pentru Kiev, cu o valoare cuprinsă între 14 şi 18 miliarde de dolari pentru a stabiliza o economie ce se află ‘într-o situaţie foarte complicată’, potrivit lui Lagarde.

Totodată, FMI va anunţa noile sale previziuni economice de creştere globală.