Criza coreeană: au început negocierile dintre Sud şi Nord

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cele două delegaţii sunt conduse de Ri Son-gwon, preşedintele Comitetului pentru Reunificarea Paşnică a Ţării de la Phenian, respectiv de ministrul reunificării de la Seul, Cho Myoung-gyon, precizează agenţia sud-coreeană de presă Yonhap. Primul a declarat, la începutul dialogului: ‘Am venit aici cu speranţa că cele două Coree vor discuta cu atitudini sincere şi de bună-credinţă pentru a aduce rezultate preţioase poporului coreean, care nutreşte mari aşteptări de la această întâlnire, ca un prim cadou de Anul Nou’. În replică, reprezentantul Coreei de Sud a apreciat că ‘dacă începutul e bun, treaba e pe jumătate făcută’ şi şi-a exprimat speranţa că părţile vor dialoga ‘cu hotărâre şi perseverenţă’.

Legat de participarea nord-coreeană la Jocurile Olimpice din Sud, trebuie stabilit dacă delegaţia din Nord se va deplasa pe cale terestră sau pe alte rute; dacă va fi însoţită de suporteri şi de ansambluri artistice; dacă sportivii din cele două ţări vor defila împreună, sub un drapel reunificat, la ceremoniile de deschidere şi de închidere, ca şi la Jocurile Olimpice de vară de la Sydney, în 2000, şi de la Atena, în 2004, şi la cele de la Torino, în 2006; cazarea delegaţiei nord-coreene şi alte detalii organizatorice.

Pe agendă s-ar putea afla însă şi alte subiecte. Liderul de la Phenian, Kim Jong-un, a făcut un prim pas, anunţând în mesajul de Anul Nou posibilitatea participării sportivilor nord-coreeni la evenimentul olimpic. Înaintea reluării dialogului la nivel înalt pentru prima oară din 2015, ambele părţi au făcut concesii. Coreea de Sud a amânat până după Jocurile Olimpice manevrele militare comune cu SUA, considerate de Nord acte ostile de pregătire pentru război. Coreea de Nord a acceptat redeschiderea legăturii telefonice directe întrerupte în 2016. În continuare, Sudul ar putea ridica problema reunificării familiilor separate de războiul din 1950-1953 şi cere detensionarea militară, iar Nordul ar putea insista asupra încetării exerciţiilor militare sud-coreene alături de americani şi asupra ridicării sancţiunilor economice.

Coreea de Sud nu are însă deplină libertate de mişcare în privinţa reluării cooperării economice cu Nordul, din cauza sancţiunilor internaţionale, impuse regimului de la Phenian de către Organizaţia Naţiunilor Unite, după testele nucleare şi cu rachete nord-coreene din 2017. Rolul embargoului instituit prin rezoluţii succesive ale Consiliului de Securitate al ONU este de a întrerupe încasările în valută forte ale Coreei de Nord, pentru a îngreuna finanţarea programelor de înarmare.

Unul din proiectele inter-coreene comune, complexul industrial de frontieră de la Kaesong, lansat în 2004, a fost închis de autorităţile de la Seul în februarie 2016. Acolo, 124 de companii sud-coreene angajaseră 54.000 de muncitori nord-coreeni. Marţi, la începutul negocierilor, postul Vocea Americii, preluat de Yonhap, a relatat despre o fotografie din satelit făcută de DigitalGlobe pe 30 noiembrie 2017, care arată deplasări fără precedent de vehicule şi oameni la Kaesong. Scoaterea de produse din complexul închis ar putea dovedi că nord-coreenii folosesc fără autorizaţie instalaţiile de la Kaesong.