Criză demografică în România – Sporul natural a continuat să rămână negativ în aprilie – INS

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, în perioada analizată, numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 2.282, iar numărul persoanelor care au decedat a scăzut cu 317. În acelaşi timp, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 4 mai mare în luna aprilie 2019, faţă de cel înregistrat în aprilie, anul trecut.

Citeşte şi Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat anul trecut, în România. Care era populaţia şi vârsta medie la 1 ianuarie 2019

La nivel general, sporul natural a fost negativ atât în luna aprilie 2019 (-8.560 de persoane), cât şi în luna aprilie 2018 (-6.595 de persoane).

În a patra lună a acestui an s-au înregistrat cu 5.437 de căsătorii mai puţine, în comparaţie cu luna similară din anul anterior, în timp ce, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010, s-au pronunţat cu 483 de divorţuri mai puţine raportat la perioada de referinţă.

Datele INS relevă, totodată că în aprilie 2019 faţă martie 2019 s-a înregistrat naşterea a 12.791 de copii, cu 232 mai mulţi, iar numărul deceselor a fost de 21.351, cu 1.538 mai puţine.

Sporul natural a fost negativ, în luna aprilie a acestui an, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii, de 8.560 de persoane. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub un an, înregistrate în intervalul analizat, a fost de 104, la fel cu cel consemnat în martie 2019.

La capitolul nupţialitate şi divorţialitate, statistica oficială arată că, în aprilie 2019, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 5.259 de căsătorii, cu 964 mai puţine decât în luna martie a acestui an, iar numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform legislaţiei în vigoare, a scăzut cu 553, până la 2.213.

Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în perioada de referinţă.

Care era populaţia şi vârsta medie la 1 ianuarie 2019

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat anul trecut, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi.

Populaţia vârstnică număra, la 1 ianuarie 2019, 3,674 milioane de persoane în timp ce populaţia tânără era reprezentată de 3,240 milioane persoane.

„Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 110,0 (la 1 ianuarie 2018) la 113,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019)”, precizează INS.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018. Vârsta mediană a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018.

La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22,171 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2018.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,506 milioane persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2018 (0,1%).
Populaţia feminină la 1 ianuarie 2019 a fost de 11,343 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

La 1 ianuarie 2019, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40-44 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9%, iar la cele de sex feminin de 8,2%.

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,5%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,9%) şi a celei de 10-14 ani (5,2%).