Criza demografică va afecta major dinamica economiei în România – Lucian Albu

Academicianul Lucian Albu, președinte al Consiliului Științific al Institutului de Studii Financiare (ISF) , realizează, în exclusivitate pentru www.studiifinanciare.ro, o analiză amănunțită a mecanismelor prin care reducerea populației României, fenomen care durează deja de 30 de ani, va afecta economia și viața de zi cu zi a oamenilor. Sunt concluzii grave, fundamentate științific, care sugerează nevoia de măsuri rapide și decisive.
Ion Dobreanu - mie, 18 ian. 2023, 14:13
Criza demografică va afecta major dinamica economiei în România - Lucian Albu

Istoria economică demonstrează că schimbările structurale, care însoțesc tendința generală de creștere, sunt evidente de regulă doar pe termen lung. Acest lucru se întâmplă deoarece schimbările structurale majore în economie trebuie precedate de schimbări semnificative în structura populației, în sistemul de învățământ, în ocuparea forței de muncă, în sistemul tehnologic și productiv, în distribuirea veniturilor și a avuției etc. Practic, acestea pot fi de asemenea interpretate drept consecință a modificărilor fundamentale, atât din ​​viața economică, cât și din aceea socială se arată în analiză publicată de STUDIIFINANCIARE.ro.

Conform teoriei economice standard, pe calea istorică a creșterii se pot identifica o serie de tranziții, de la stadiile primare ale dezvoltării economice, la cele intermediare și în final la cele avansate, deci așa-numita teorie a dezvoltării stadiale. Totodată, există o relație biunivocă între dinamica demografică și creșterea economică. Astfel, pe de-o parte, populația este izvorul forței de muncă, unul dintre factorii esențiali ai economiei. Dar, pe de altă parte, economia este aceea care permite creșterea demografică, nu doar cantitativă, ci mai ales calitativă. De aceea, între tendințele demografice și cele din economie există relații directe, demonstrate atât pe baze teoretice cât și empirice.

În acest studiu prezentăm câteva dintre tendințele privind dinamica populației și modificările din structura acesteia, având în vedere că populația reprezintă sursa forței de muncă, la rândul său unul dintre factorii fundamentali ai economiei. În legătură cu aspectele de ordin demografic, având un impact major asupra dinamicii forței de muncă și implicit a economiei, următoarele grupe tematice prezintă importanță deosebită: rata natalității și rata mortalității, sporul natural al populației și rata implicită a migrației. În mod direct, acestea au un impact major asupra dinamicii așa-numitelor rate de dependență demografică (totală, a tinerilor și respectiv a vârstnicilor), a căror creștere afectează, la rândul lor, extrem de negativ, însăși procesul creșterii economice.

În cadrul dinamicii demografice, cinci sunt indicatorii fundamentali ai balanței acesteia. Primii doi sunt rata natalității, rn, care exprimă numărul de născuți vii (valori brute la 1.000 de persoane) și respectiv rata mortalității, rm, exprimând numărul deceselor (valori brute la 1.000 de persoane). Pe baza acestora, rezultă cel derivat al ratei sporului natural al populației, sn, calculat ca diferență (valori brute la 1.000 de persoane): sn = rn – rm. Al patrulea indicator este rata sporului statistic anual înregistrat de populație (diferența dintre numărul locuitorilor din anul curent și cel din anul precedent), notat de noi cu ssp. În fine, al cincilea indicator, denumit rata migrației implicite, m, este estimat prin diferența ultimilor doi indicatori (valori brute la 1.000 persoane): m = sn – ssp. O valoare pozitivă a sa înseamnă migrația spre exterior (emigrație), iar una negativă – migrație către interior (imigrația). Dinamica valorilor pentru cei cinci indicatori fundamentali ai balanței demografice, în perioada 1990-2020, este redată în graficele din figura 1.

Graficele din partea stângă a figurii se referă la cazul grupelor de state la nivel mondial, clasificate după venitul pe locuitor de către Banca Mondială (L – venit scăzut, traiectoriile negre, M – venit mediu, traiectoriile albastre și H – venit înalt, traiectoriile roșii), iar cele din dreapta figurii la UE (traiectoriile albastre) și la România (traiectoriile negre).

În cazul României se remarcă trecerea la valori din ce în ce mai negative ale sporului natural încă din anul 1992 (graficul al treilea din partea dreaptă a figurii 1), în vreme ce la nivelul mediei UE această trecere s-a produs abia începând din 2012. În 2020, rata sporului natural era la nivelul mediei UE de -2,6 la mia de persoane. Între statele membre, România (-6,2) se plasa pe locul al treilea în privința ratelor negative ale sporului natural, după Bulgaria (-9,5) și Lituania (-6,6). La nivelul UE, rate negative ale sporului natural se înregistrau în 2020 în 20 de state, iar dintre cele 7 state cu valori pozitive ale acestui indicator Cipru se plasa pe primul loc (+3,7).

Criza demografică a devenit vizibilă încă din 1992

Se poate observa în cazul României o deteriorare din ce în ce mai accentuată a balanței demografice începând cu anul 1992, când sporul natural al populației a intrat în zona valorilor negative. Ulterior, situația s-a agravat prin contribuția permanent negativă a emigrației (adică migrație netă pozitivă), mai ales prin veritabilele șocuri (salturi) migratorii din anii 2001 și 2007. Alături de această tendință nefavorabilă a sporului natural, rata netă a migrației a crescut dramatic, mai ales după 1989, până la unele niveluri record, în 2001 (+18,1 la mia de locuitori) și în 2007 (+16,5 la mia de locuitori). În consecință, tendința migrației, adăugându-se la cea a unei rate de creștere naturală negativă, a generat o tendință accentuat negativă începând cu anul 1990 în dinamica populației totale statistic înregistrată (deci valoarea negativă a variabilei ssp). Aceasta s-a perpetuat până în prezent, în unii ani înregistrându-se niște valori record foarte periculoase, precum în 2001 (-13,9) și 2002 (-18,1), dar și în 2007 (-14,7) sau 2008 (-16,5).

La nivelul mediei UE, sporul natural negativ, atunci când s-a înregistrat, a fost compensat de o rată netă negativă a migraței (adică imigrație), cu excepția anului 2010 (mUE=+2,4 la mia de locuitori). Contrar acestei dinamici demografice, în cazul României, permanent în perioada 1990-2020, rata migrației nete a fost pozitivă, ceea ce a condus la o scădere dramatică a totalului populaței rezidente în țară. În cadrul UE, alături de România, printre statele cu emigrații semnificative se numără majoritatea statelor foste comuniste din estul Europei, dar și Grecia și Italia în ultimii ani. La polul opus se află de regulă statele dezvoltate, precum Luxemburg (-15,3 în 2020), Irlanda (-9,6), Suedia (-6,0), Olanda (-5,2), Belgia (-4,7), Austria (-4,4) și Danemarca (-4,3).

În figura 2 este redată balanța demografică în perioada 1990-2020 în România (graficul superior), comparativ cu aceea la nivelul UE (graficul inferior). Se observă balanța profund dezechilibrată pentru România, comparativ cu aceea echilibrată (datorită în special migrației) la nivelul UE.

Situația atipică a balanței demografice în România este reflectată și de comparația cu situația din grupele de venit pe plan mondial, în cazul înlocuirii pe axa orizontală a timpului (anii) cu nivelul venitului pe locuitor (în mii dolari internaționali la PPC, puterea parității de cumpărare), conform graficelor din figura 3. Se observă cum România (traiectoriile negre formate din linii întrerupte) se plasează pentru toți cei cinci indicatori fundamentali ai balanței demografice în afara trendurilor normale, reprezentâd convergența între grupurile de venit la nivelul economiei mondiale. Aceasta este reflectată la rândul său de înlănțuirea celor câte trei regimuri de comportament, de tranziția, pe măsura creșterii economice (majorarea venitului pe locuitor pe axa orizontală), de la traiectoriile negre (grupul statelor cu venit scăzut pe locuitor) la cele albastre (grupul statelor cu venit mediu pe locuitor), mai întâi, și mai apoi la traiectoriile roșii (grupul statelor cu venit înalt pe locuitor).

Astfel, în cazul natalității (primul grafic), al sporului natural al populației (al treilea grafic) și al sporului statistic al populației (al patrulea grafic), traiectoria reprezentând dinamica din România se plasează cu mult sub traiectoriile grupurilor de state la nivel mondial. În același timp, în cazul mortalității (al doilea grafic) și al migrației (ultimul grafic), traiectoria României se plasează la distanță deasupra traiectoriilor standard ale grupurilor de state la nivel mondial.

 

Pe baza analizei econometrice a datelor empirice, atât la nivel mondial cât și la cel al UE, se pot estima traiectoriile teoretice care guvernează, pe măsura creșterii economice, dinamica elementelor balanței demografice și se pot previziona eventualele valori viitoare. Drept exemplu, prezentăm în figura următoare dinamica ratei natalității funcție de venitul mediu pe locuitor, exprimat pe axa orizontală în mii dolari internaționali PPC (traiectoriile formate din puncte negre, albastre și respectiv roșii, pentru grupul statelor L, al statelor M și respectiv al statelor H) conform datelor empirice din perioada 1990-2020.

În această figură, traiectoria continuă formată din segmentele negru (în partea stânga-sus a graficului), albastru (în partea mediană) și respectiv roșu (în partea dreapta-jos) reprezintă rezultatele estimărilor noastre econometrice privind modelul de corelație natalitate – nivel de dezvoltare economică la nivel global. Pe grafic, plasată sub traiectoria teoretică standard, se află aceea empirică pentru cazul României în perioada analizată (traiectoria neagră întreruptă din partea de jos a graficului).

Te-ar mai putea interesa și
HORNBACH IT HUB în România: Inovație și echilibru global în dezvoltarea tehnologică
HORNBACH IT HUB în România: Inovație și echilibru global în dezvoltarea tehnologică
În era digitală în continuă evoluție, adaptarea rapidă și inovația sunt cheia pentru succesul oricărei companii. HORNBACH își consolidează eforturile tehnologice prin lansarea unui IT HUB......
Vicepremierul rus spune că Moscova nu are de gând să interzică exporturile de motorină
Vicepremierul rus spune că Moscova nu are de gând să interzică exporturile de motorină
Rusia nu are nevoie să interzică exporturile de motorină, pentru a răspunde la creşterea preţurilor şi posibilele ...
Producţia de cereale a României a crescut în 2023 cu peste 9%, la 20,57 milioane de tone
Producţia de cereale a României a crescut în 2023 cu peste 9%, la 20,57 milioane de tone
Producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 9,1% respectiv cu 1,71 milioane de tone, de la 18,861 ...
Autostrada Sibiu – Pitești: Porr a săpat 855 de metri din primul tunel veritabil de autostradă din România VIDEO
Autostrada Sibiu – Pitești: Porr a săpat 855 de metri din primul tunel veritabil de autostradă din România VIDEO
Constructorul austriac Porr a săpat 855 de metri pe ambele fire ale primului tunel veritabil de autostradă din România, ...