Criza din Franţa complică reuniunea de politică monetară de la BCE

Adaugă-ne ca sursă preferată

În absenţa unor surprize majore, analiştii se aşteaptă ca gardienii euro să menţină dobânda de politică monetară la 2%, în contextul în care inflaţia este sub control în zona euro şi tensiunile comerciale s-au diminuat, ceea ce face ca această reuniune să fie săracă în ceea ce priveşte deciziile de politică monetară, scrie Agerpres.

Dar reuniunea de joi vine imediat după ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a propulsat marţi pe loialul său ministru al Forţelor Armate, Sebastien Lecornu, în funcţia de şef al Guvernului, o numire criticată imediat de opoziţie. Misiunea lui Sebastien Lecornu est aceea de a construi acorduri politice şi de a forma un guvern în încercarea de a contura un buget, sub ameninţarea constantă a unei moţiuni de cenzură.

În timpul conferinţei de presă în care a comentat deciziile de politică monetară, Christine Lagarde, preşedinta BCE şi fost ministru francez de finanţe (2007-2011), va fi inevitabil întrebată ce părere are despre evoluţiile din Franţa.

Indiferent de Guvernul instalat la Paris, acesta va conduce o ţară a cărei datorie se ridică acum la aproximativ 3.300 miliarde de euro, sau peste 115% din PIB, un procent record pentru zona euro.

Fără vizibilitate când vine vorba de direcţia politică viitoare, investitorii cer o primă de risc mai mare pentru a acorda împrumuturi Franţei. Creşterea este atât de mare încât randamentul pentru obligaţiunile franceze pe zece ani l-a depăşit, marţi, pe cel al obligaţiunilor italiene pentru aceeaşi scadenţă, pentru prima dată de la începutul anilor 2000.

Franţa este, de asemenea, ameninţată de o retrogradare a ratingului de către agenţia de evaluare Fitch, care va anunţa vineri decizia sa.

Lagarde ar urma să evite orice comentariu politic, dar „ar putea reitera apelul BCE la responsabilitate fiscală”, consideră Felix Schmidt, analist la Berenberg.

Este posibil să fie puse întrebări legate de posibila utilizare a unui mecanism special în cadrul instituţiei cu sediul la Frankfurt, conceput pentru a stabiliza pieţele obligaţiunilor în caz de turbulenţe.

Acest mecanism, denumit Instrumentul de protecţie a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument – TPI), este disponibil pentru a permite BCE să răscumpere obligaţiunile ţărilor împiedicate să se finanţeze la un cost rezonabil din cauza atacurilor nejustificate ale pieţei, dar nu şi pe cele care se confruntă cu dificultăţi legate de o gestionare fiscală defectuoasă.

Creat în 2022, într-o perioadă de instabilitate politică severă în Italia, acesta nu a fost niciodată utilizat. Analiştii cred că ar fi declanşat doar dacă criza franceză s-ar extinde în alte ţări.

La aceste îngrijorări se adaugă şi pesimismul economic din Germania, cea mai mare economie a zonei euro, unde cele mai recente date au diminuat aşteptările de redresare şi au complicat sarcina guvernului lui Friedrich Merz.

Cu toate acestea, nici eşecurile politice franceze, nici slăbiciunea Germaniei nu se aşteaptă să influenţeze deciziile BCE pe termen scurt.

Ultima reducere a ratei dobânzii a avut loc în iunie, iar institutul a considerat atunci că politica sa este bine calibrată, într-un context al inflaţiei apropiate de ţinta de 2%, favorabilă economiei.

Gardienii euro vor dispune, de asemenea, de un set de noi prognoze economice, care ar trebui să arate o uşoară revizuire, în jos, a previziunilor de creştere şi inflaţie pentru 2026, potrivit observatorilor. Noile prognoze vor ţine cont de acordul încheiat la începutul lunii august cu Statele Unite, prin care se stabilesc tarife de 15% pentru majoritatea produselor europene, puţin mai mari decât scenariul de bază preconizat de BCE în iunie.