Criza firmelor – Românii renunţă la SRL şi trec pe PFA. Risc uriaş la şocurile de lichiditate din cauza neplăţilor facturilor între companii – Lista roşie a companiilor în „cel mai mare pericol”

Criză firme România – „În anul 2026, modificările fiscale aplicabile de la începutul anului (scăderea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro şi creşterea impozitului pe dividende) au implicaţii profunde pentru mediul de afaceri, în care SRL-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei naţionale prin ponderea importantă în numărul total de agenţi economici. Datele statistice arată că numărul de societăţi cu răspundere limitată nou înfiinţate în primul trimestru din 2026 este în scădere faţă de perioada similară din anul anterior”, se menţionează într-un comunicat al organizaţiei.

În trimestrul I al anului 2026, evoluţia numărului de entităţi juridice (societăţi comerciale, PFA, întreprinderi individuale – II şi întreprinderi familiale – IF) reflectă o perioadă de reorganizare a mediului de afaceri din România, determinată în principal de schimbările fiscale şi de contextul economic general, menţionează sursa citată de Agerpres.

„Chiar dacă, per total, numărul de înmatriculări din primul trimestru din 2026 îl depăşeşte pe cel din primul trimestru din 2025 cu 15%, înfiinţarea societăţilor cu răspundere limitată (SRL) în primul trimestru din 2026 a scăzut cu 7% raportat la primul trimestru din 2025”, susţin reprezentanţii IMM România.

Această evoluţie reflectă impactul modificărilor legislative aplicabile din 2026, inclusiv ajustarea regimului microîntreprinderilor şi creşterea impozitării dividendelor, care au determinat antreprenorii să caute soluţii mai flexibile şi mai avantajoase de înfiinţare a noilor afaceri, se mai arată în document.

În acelaşi timp, se remarcă o creştere substanţială a formelor de organizare independente, precum persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II) şi întreprinderile familiale (IF).

„Numărul de PFA-uri înmatriculate în primul trimestru din 2026 a fost cu 71% mai mare decât în perioada similară din 2025, acestea devenind opţiuni tot mai atractive pentru desfăşurarea activităţilor în domenii precum servicii profesionale, IT şi consultanţă, datorită flexibilităţii operaţionale şi a unei structuri fiscale adaptabile”, precizează IMM România.

Un fenomen important observat în primul trimestru al anului este creşterea numărului de radieri şi suspendări, în special în rândul entităţilor cu activitate redusă sau inexistentă. Această dinamică sugerează un proces de consolidare a mediului de afaceri, prin eliminarea structurilor neperformante şi orientarea către modele sustenabile.

Statisticile comunicate de Registrul Comerţului au stat la baza analizei evoluţiei numărului de firme, luând în calcul atât firmele înmatriculate, cât şi pe cele suspendate, dizolvate şi radiate în trimestrul I din 2026, scrie Agerpres.

Analizând numărul total de înmatriculări şi numărul total de suspendări, dizolvări şi radieri pentru perioada ianuarie – martie 2026, se observă că, în luna ianuarie 2026, au fost înmatriculaţi 11.075 de agenţi economici, iar 13.761 au fost suspendaţi, dizolvaţi şi radiaţi, se mai arată în comunicat.

Totodată, în luna februarie 2026 au fost înmatriculaţi 13.139 de agenţi economici, iar 13.258 au fost suspendaţi, dizolvaţi şi radiaţi.

În luna martie 2026 au fost înmatriculaţi 14.429 de agenţi economici, iar 15.609 au fost suspendaţi, dizolvaţi şi radiaţi.

Se poate observa că, în trimestrul I din anul 2026, numărul de firme înmatriculate este mai mic decât numărul celor suspendate, dizolvate şi radiate, de la lună la lună.

„Totalul agenţilor economici înfiinţaţi în primele trei luni ale anului 2026 a fost de 38.643 (din care 17.399 PFA-uri şi 21.244 SRL-uri şi SA-uri), iar numărul celor care au părăsit piaţa a fost de 42.628, rezultând o scădere de 3.985 de societăţi, PFA. În perioada ianuarie – martie 2026, cele mai multe radieri au avut loc la firmele din sectoarele: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; transport şi depozitare; alte activităţi de servicii; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”, se mai arată în document.

Conform sursei citate, analizând firmele care au fost dizolvate în trimestrul I din anul 2026, se observă că cele mai multe dizolvări au avut loc în Bucureşti, în creştere cu 39,56% faţă de trimestrul I din 2025, iar în judeţele Cluj, Ilfov şi Timiş s-a înregistrat, de asemenea, un număr ridicat de dizolvări.

„Codurile CAEN cele mai afectate sunt: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; telecomunicaţii; activităţi de programare şi de consultanţă în tehnologia informaţiei; alte servicii informaţionale; transport şi depozitare”, se mai arată în document.

IMM România atrage atenţia că preferinţa antreprenorilor pentru PFA, ca formă de organizare a afacerii, este mai uşor de gestionat la înfiinţare şi implică costuri mai mici, dar, pe termen mediu şi lung, limitările legale şi tipul de răspundere aferent acestui mod de organizare se pot dovedi dezavantajoase.

„Această tendinţă arată necesitatea măsurilor de sprijinire a societăţilor cu răspundere limitată, de la simplificarea înfiinţării sau modificării statutelor, până la măsuri active din partea tuturor autorităţilor, prin oferirea de asistenţă şi reducerea birocraţiei în relaţia cu instituţiile publice”, precizează reprezentanţii organizaţiei.

Risc uriaş pentru România. Şocuri de lichiditate din cauza neplăţilor facturilor între companii, o problemă structurală gravă – Lista roşie a firmelor în „cel mai mare pericol” (analiză Sierra Quadrant)

Companiile din România se confruntă cu un risc uriaş de neplată a facturilor, după o perioadă în care insolvenţele corporative au explodat la nivel global, cu o creştere medie estimată la 19%, relevă o analiză realizată de Sierra Quadrant.

Criza România – Şoc de lichiditate din cauza neplăţii facturilor – Conform cercetării, în 2026, cifrele nu oferă prea multe motive de optimism. Numai în primul trimestru, peste 1.600 de societăţi româneşti au intrat în incapacitate de plată. Acestea au lăsat în urmă datorii colosale, de aproape 2,74 miliarde de lei, afectând locurile de muncă a peste 7.000 de angajaţi, scrie Agerpres.

Potrivit experţilor în reorganizarea companiilor aflate în dificultate, contextul macroeconomic este din ce în ce mai complicat. Tensiunile geopolitice, inflaţia persistentă şi costurile ridicate pe lanţurile de aprovizionare au redus drastic rezervele de numerar ale multor antreprenori. În România, această vulnerabilitate este accentuată direct de practicile comerciale riscante, unde plata întârziată a devenit o regulă nescrisă a pieţei.

Statisticile subliniază o realitate extrem de dură pentru afacerile din România. Datele Sierra Quadrant indică faptul că peste patru din zece facturi emise între partenerii de afaceri sunt plătite cu întârziere. Mai mult, termenul mediu de încasare a depăşit pragul critic de 46 de zile. Există numeroase cazuri raportate în care banii intră în conturile furnizorilor abia după 60 de zile.

„Acesta nu este un simplu decalaj temporar, ci indică o problemă structurală gravă, care nu se va rezolva de la sine. Dificultăţile de lichiditate ale unui debitor pot fi trădate şi de o rată ridicată a angajamentelor de plată neonorate sau amânate repetat. De asemenea, trecerea bruscă de la achitarea integrală a facturilor la plăţi parţiale şi fragmentate arată clar că fondurile clientului s-au epuizat”, arată analiza.

Experţii avertizează, totodată, asupra creşterii disputelor comerciale artificiale, în care reclamaţiile subite privind calitatea mărfii sunt folosite exclusiv ca pretext pentru amânarea plăţilor.

Mai mult, anomaliile în volumul comenzilor, fie că vorbim de scăderi bruşte, fie de comenzi neobişnuit de mari făcute pe credit înaintea unei posibile prăbuşiri, completează tabloul unui risc iminent. Companiile care reuşesc să coreleze toţi aceşti indicatori interni cu date externe despre parteneri capătă un avantaj competitiv uriaş, spun autorii analizei.

„Această presiune uriaşă pe fluxul de numerar este dublată de o altă vulnerabilitate structurală. Aproape 52% din vânzările din sectorul B2B autohton se realizează pe baza creditului comercial. Deşi această practică le oferă clienţilor flexibilitatea de care au nevoie, ea expune direct furnizorii la şocurile de lichiditate şi la un risc de credit major”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit experţilor, adevăratul test de supravieţuire pentru o companie nu este emiterea facturii, ci încasarea banilor.

„Într-un mediu economic tot mai volatil, vulnerabilitatea afacerilor din România se construieşte periculos la intersecţia a trei factori majori. Este vorba despre dependenţa tot mai mare de costurile logistice şi energetice, termenele de încasare care se întind la nesfârşit şi marjele de profit prea subţiri pentru a mai absorbi şocurile de preţ. Atunci când aceste elemente se suprapun, riscul de creditare explodează, aducând companiile pe marginea prăpastiei”, atenţionează experţii Sierra Quadrant.

O privire atentă asupra ecosistemului de afaceri autohton scoate la iveală câteva ramuri economice expuse masiv. Industria de transport şi logistică, de exemplu, operează cu marje de profit structurale minime. În acest domeniu, o simplă creştere de 15 sau 20 de procente a preţului la combustibil ori a asigurărilor poate transforma un operator profitabil într-unul cu un flux de numerar negativ în doar câteva luni.

„Situaţia nu este cu mult mai roz nici în domeniul construcţiilor şi al proiectelor cu decontare etapizată. Specificul acestor contracte atrage după sine un ciclu lung de rotaţie a banilor, unde termenul mediu de încasare a facturilor a depăşit deja pragul critic de 60 de zile. Aici, o singură întârziere la plată declanşează un efect de domino devastator pe întregul lanţ de furnizori”, spun experţii.

Pe lista industriilor vulnerabile se află şi sectoarele prelucrătoare energointensive precum metalurgia şi chimia, puternic lovite de volatilitatea tarifelor la energie.

Acelaşi stres se resimte şi în retailul non-alimentar, care suferă sub dubla presiune a creşterii costurilor operaţionale şi a încetinirii ritmului de vânzare a stocurilor.

La polul opus, sectoare precum cel farmaceutic, alimentar şi de utilităţi beneficiază de o cerere constantă şi arată o rezilienţă mult mai mare, deşi riscurile din lanţul de aprovizionare necesită o monitorizare atentă.

Potrivit analizei Sierra Quadrant, managerii financiari trebuie să renunţe „la iluzia siguranţei oferite de un bilanţ contabil aparent curat”. Aceste documente reflectă o realitate financiară veche de şase până la 12 luni, o întârziere care poate fi fatală pe o piaţă instabilă.

„Adevărata sănătate a unui partener de afaceri se citeşte în indicatorii operaţionali în timp real”, susţin analiştii.

Salvarea companiilor stă în construirea unui sistem matur de management al riscului. Totul porneşte de la principiul de bază că o tranzacţie este cu adevărat finalizată doar în momentul în care banii au intrat efectiv în cont, nu atunci când marfa a plecat din depozit.

„Fără măsuri clare de protecţie a afacerilor, acest trend periculos de neplată se va adânci inevitabil în cursul acestui an”, atenţionează autorii studiului.

Experţii Sierra Quadrant le recomandă managerilor să renunţe la abordările pur reactive şi să înceapă să anticipeze provocările.

„Monitorizarea constantă a bonităţii clienţilor noi, dar şi a celor tradiţionali, a devenit vitală. Totodată, utilizarea unor instrumente financiare sigure, cum ar fi asigurarea de credit comercial, ajută la transferul riscului şi asigură supravieţuirea companiei atunci când un partener intră în incapacitate de plată”, afirmă Ovidiu Neacşu.

De asemenea, reprezentanţii Sierra Quadrant susţin cu tărie că adaptarea rapidă la aceste realităţi economice dure face singura diferenţă între succes şi faliment.

„Riscul de neplată nu este doar o problemă punctuală, ci o ameninţare pentru continuitatea afacerilor. Monitorizarea constantă a bonităţii clienţilor şi protejarea cash-flow-ului sunt esenţiale pentru companiile care vor să rămână competitive”, transmit autorii analizei.

Potrivit sursei citate, în acest an, mai mult ca oricând, expertiza de business va face diferenţa între firmele care vor eşua şi cele care se vor extinde şi vor câştiga cote nesperate de piaţă.

„Antreprenorii trebuie să ştie că pot evita aceste situaţii prin dezvoltarea unor programe de însănătoşire a business-ului, de la acordul de restructurare la concordatul preventiv”, afirmă Ovidiu Neacşu.

Cu o experienţă de peste 27 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai importante companii specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu etc.