Cifrele care îl contrazic pe ministrul Economiei. România riscă mari probleme în alimentarea cu gaze, dacă va fi foarte frig

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iată integral declarația ministrului, făcută joi, 23 ianuarie.

“De la momentul preluării portofoliului de Ministru al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prioritatea mea a fost pregătirea sezonului rece. Actualul Guvern este mai bine pregătit decât precedentul pentru a gestiona perioada de iarnă. Avem mai multe rezerve de gaze, avem capacități superioare de extracție, deși putem și trebuie să investim mai mult în extracția din depozite. Solicit periodic informări și date referitoare la situația importurilor de gaze și pot să spun că pe relația cu Ungaria se importă aproximativ 5 – 5,5 mil mc/zi, atât cât este necesar, iar pe relația cu Bulgaria la interconectarea de la Ruse nu se importă gaze, ci se exportă aproximativ 0,1 mil mc/zi, iar la interconectarea Negru Vodă-Kardam se importă cât este necesar, adică aproximativ 0,1 mil mc/zi. În ceea ce privește relația cu Ucraina, în acest moment la punctul de interneconectare Isaccea – Orlovka se importă cam 5,5 mil mc/zi. Din informările primite de la Transgaz, pot să anunț că SNTGN Transgaz pune la dispoziție pe toate punctele de interconectare o capacitate fermă de 44,2 mil mc/zi, care este mai mult decât suficientă pentru necesarul maxim de import în cazul unor temperaturi foarte scăzute: 20 mil. mc/zi. În acest moment, importurile de gaze în România se ridică la aproximativ 10,8 mil mc/zi. Monitorizez zilnic situația și nu există niciun motiv de îngrijorare în ceea ce privește asigurarea cu gaze pentru această perioadă”, a declarat Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Reținem din ce a spus ministrul: “Transgaz pune la dispoziție pe toate punctele de interconectare o capacitate fermă de 44,2 mil mc/zi, care este mai mult decât suficientă pentru necesarul maxim de import în cazul unor temperaturi foarte scăzute: 20 mil. mc/zi”.

În aceeaşi zi, Transgaz a dat un comunicat de presă în care a spus acelaşi lucru:

„Începând cu 01.01.2020, capacitatea fermă pusă la dispoziție de către Transgaz pe toate aceste puncte de interconectare cu OTS adiacenți este de 44,2 mil mc/zi, față de capacitatea fermă de 41,4 mil.mc/zi din aceeași perioadă a anului trecut și superioară necesarului de import al României, care, în cazul unor temperaturi foarte scăzute este de cca. 20-22 mil.mc/zi. În acest moment cantitățile de gaze importate în România sunt de cca. 10,8 mil mc/zi”.

Ce nu au spus ministrul şi Transgaz

Aceasta capacitate fermă nu este chiar atât de fermă, dintr-un motiv simplu. România nu are acord de interconectare cu Ucraina, și a semnat, la finalul anului trecut, doar un acord de tranzit. Iar capacitatea disponibilă nu este fapt cea anunțată de ministru, ci mult mai mică, potrivit datelor oficiale.

România este conectată la Ungaria și la Bulgaria, prin câte un punct și la Ucraina, prin două, la Isaccea și la Medieșu Aurit, iar țara noastră mai este traversată de cele trei conducte de tranzit (gazoductul transbalcanic pe ruta Isaccea-Negru Vodă). Din aceste trei conducte de tranzit, două nu sunt legate deloc la rețeaua românească de transport, și doar printr-una se poate importa, după ce Transgaz a făcut o investiție în acest sens, în 2019.

Care era capacitatea înainte de 31 decembrie 2019 și cât este acum, potrivit datelor ENTSO-G, asociația operatorilor de transport și sistem din Europa:

Pe ruta de import din Ungaria: 77,4 GWh de gaz este capacitatea tehnică a gazoductului. La data redactării acestui text, se importau, fizic, 60 GWh.

Pe ruta de import din Bulgaria: 31,1 GWh este capacitatea tehnică a gazoductului, iar importurile sunt zero, cel puțin acum.

Aceste două puncte de interconectare nu sunt afectate în niciunfel de trecerea în noul an. Însă, pentru interconectarea cu Ucraina, lucrurile sunt diferite, iar acest lucru nu a fost spus de ministru.

În punctele de interconexiune, capacitatea tehnică la data de 31 decembrie era de 381, 8 GWh. Însă, la 1 ianuarie, brusc, aceasta scade la 62,3. Pentru că nu există un acord de interconectare. Iar fluxurile fizice de gaze către România sunt zero. Cele 62,3 GWh/zi sunt de fapt ce se poate aduce în România prin firul 1 al conductei de tranzit, despre care ați citit mai sus.

Aveți aici imaginea extrasă de pe site-ul ENTSO-G

„Pe rutele clasice de import, Mediesu si Isaccea, in anul 2020 nu au fost importate gaze, in lipsa unui acord de interconectare pe aceste puncte fizice”, se arata și intr-un raspuns formulat de ANRE la o solicitare a publicației Ziare.com, publicat acum câteva zile.

Și acum, după un calcul simplu, reiese că România are o capacitate fizică de import totală de aproape 171 GWh/zi, adică 16 milioane de metri cubi de gaz pe zi. Ceea ce nu asigură necesarul de import în condițiile unor temperaturi scăzute, estimat chiar de ministru la 20 de milioane pe zi.

Este adevărat însă că, dacă se iau în calcul și punctele de interconectare cu Ucraina pe unde putea intra gaz înainte de 1 ianuarie, dar nu mai intră acum (ministrul fie nu știe, fie cei de la Transgaz nu i-au spus) se putea vorbi despre 490 GWh de gaze pe zi, adică 46 de milioane de metri cubi pe zi. O cifră apropiată de cea avansată de ministru.

În ambele calcule, am folosit o putere calorifică superioară de 10,6 kWh/1.000 mc.