Criza petrolului – OPEC caută un consens pentru a decide dacă „dă sau nu drumul la robinet” în 2021

Eventuala decizie a miniştrilor din domeniu din cele trei 13 ţări membre ale OPEC, care au luni a 180-a conferinţă regulată, va trebui ulterior negociată şi cu Rusia şi alţi nouă producători independenţi aliaţi, în cadrul teleconferinţei convocate marţi.

În aşteptarea acestor întâlniri, ultimele din acest an marcat de pandemia de Covid-19, duminică a eşuat prima încercare de unificare a opiniilor.

Teleconferinţa informală a Comitetului Comun de Supervizare Ministerială (JMMC) al OPEC+ (OPEC şi aliaţii), convocată de două state lider, Arabia Saudită şi Rusia, s-a încheiat duminică noaptea fără niciun rezultat, conform agenţiei ruse TASS.

„Reuniunea s-a încheiat. Avem nevoie de mai multe negocieri şi consultări”, a declarat pentru TASS o sursă din OPEC.

Aceeaşi agenţie relatase anterior că Arabia Saudită – liderul OPEC şi Rusia- care conduce grupul aliaţilor ar fi căzut de acord că ar fi necesară extinderea valabilităţii actualelor reduceri ale ofertei, ce reprezintă, în total, o diminuare de 7,7 milioane barili pe zi (mbz), în vigoare din august.

Ideea ar fi amânarea cu trei până la şase luni a intrării în vigoare a unei creşteri parţiale, de 1,9 mbz, stabilită încă din aprilie, când pandemia de Covid „a prăbuşit” cererea mondială de petrol şi preţul barilului, situaţie căreia OPEC i-a răspuns prin cea mai mare reducere a producţiei pe care a văzut-o industria petrolieră în istoria ei.

Creşterea este prevăzută drept a treia şi ultima etapă a acestui acord, a cărui primă fază a presupus retragerea de pe piaţă a 9,7 mbz -circa 10 % din oferta mondială, în perioada mai-iulie.

Dar acum a apărut teama că noile restricţii de călătorie impuse pentru a frâna al doilea val al pandemiei vor încetini revenirea consumului şi că, prin urmare, piaţa nu va putea absorbi barilii în plus.

Totuşi, conform diferitelor informaţii apărute în presă, o serie de membri ai OPEC+ sunt reticenţi în a continua cu limitările actuale şi vor „să se deschidă robinetul”, mai scrie EFE.

Aceştia se bazează în poziţia lor pe recuperarea economică şi a cererii de petrol în Asia, precum şi pe speranţa dată de crearea a diferite vaccinuri împotriva Covid, care în ultimele zile au impulsionat preţurile petrolului spre niveluri care nu s-au mai înregistrat din martie.

Dar, şi perspectiva ca OPEC+ să menţină actualele reduceri ale producţiei a contribuit la această creştere a preţurilor, în timp ce veştile de noaptea trecută privind lipsa unui consens în cadrul grupului favorizează deja o tendinţă contrară, potrivit analiştilor.

Astfel, barilul de petrol Brent, de referinţă în Europa, care vinerea trecută a ajuns la 48,27 dolari la închidere, cu aproape 20 de dolari mai mult faţă de minimul din luna aprilie, a scăzut luni cu 2,34 %, la 47,12 dolari, după deschiderea Bursei din Londra.