„Ceea ce a speriat pieţele europene a fost creşterea puternică a preţului gazului metan în ultimele zile. În acest context, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative, iar în Japonia declinul a fost şi mai accentuat. Este vorba despre o creştere a aversiunii faţă de risc. În astfel de situaţii, bursele scad, iar randamentele obligaţiunilor guvernamentale cresc. Aceste evoluţii negative au fost vizibile pe toate segmentele pieţei”, a afirmat Adrian Codirlaşu pentru scrie Agerpres.
Întrebat cât ar putea dura această perioadă de volatilitate, el a arătat că este dificil de făcut estimări, având în vedere caracterul imprevizibil al unui conflict militar.
„Nu se poate prognoza cu exactitate ce se va întâmpla. Dacă ar fi fost afectat doar preţul petrolului, situaţia ar fi fost mai uşor de gestionat. Însă creşterea preţului gazului metan complică perspectivele, deoarece acesta este utilizat şi pentru producerea energiei electrice. Majorarea preţurilor la energie se poate transmite în întreaga economie, determinând o încetinire a creşterii economice şi o presiune suplimentară asupra inflaţiei. De aici şi reacţia negativă a pieţelor”, a declarat Codirlaşu.
Potrivit acestuia, durata conflictului este esenţială pentru evaluarea impactului economic.
„Pe termen scurt, respectiv una-două săptămâni, efectele pot fi limitate. Dacă însă situaţia se prelungeşte peste o lună, impactul devine mai sever, deoarece stocurile existente se epuizează şi trebuie refăcute la preţuri mai ridicate, ceea ce se va reflecta într-o inflaţie mai mare”, a explicat preşedintele CFA România.
Reamintim că băncile nu au participat marţi la sesiunile de oferte necompetitive aferente licitaţiilor de luni, când Ministerul Finanţelor a împrumutat 994 milioane de lei, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 5,94% pe an, de la 5,76% pe an în şedinţa precedentă.