Croaţia ar putea cere ajutorul FMI, din cauza necesarului ridicat de finanţare şi dobânzilor mari

Guvernul croat trebuie să împrumute anul următor 44 miliarde de kuna (5,8 miliarde de euro) pentru a refinanţa datorii şi pentru a acoperi deficitul bugetar, de 16 miliarde de kuna (2,1 miliarde de euro), a spus Linic, potrivit revistei croate Globus, citate de Bloomberg. Un purtător de cuvânt al guvernului a confirmat declaraţiile ministrului.

„La o dobândă ridicată, de 5-7%, în funcţie de unde împrumutăm bani – de pe piaţa internă sau de pe cea externă, suma pe care trebuie să o împrumutăm este enormă şi riscantă. În cooperare cu Fondul, condiţiile de împrumut ar fi mult mai favorabile. Vom avea nevoie de tot ajutorul pe care îl putem obţine”, a spus ministrul, adăugând că ajutorul FMI „este o posibilitate la care nu putem renunţa”.

Economia Croaţiei este împovărată de creşterea dobânzilor, datoria companiilor de stat, precum şi de sectorul public supradimensionat şi de rata şomajului, de aproape 20%, deşi ţara a fost primită în această vară în Uniunea Europeană.

Guvernul a înrăutăţit în septembrie prognoza de creştere economică pentru acest an la 0,2%, în contextul eşecului ţării de a profita de pe urma integrării în cel mai mare bloc comercial din lume.

Randamentul obligaţiunilor în dolari şi cu scadenţă în 2023 ale Croaţiei a urcat miercuri la 5,91%, de la 5,88% marţi. Croaţia s-a împrumutat cel mai recent de pe pieţele financiare în martie, când a vândut obligaţiuni pe zece ani în valoare de 1,5 miliarde de dolari şi la un randament de 5,625%.

Economia ar trebui să urce cu 1,3% anul următor, susţinută de investiţii ale statului, a declarat ministrul de Finanţe. Prognozele autorităţilor de la Zagreb diferă de cele ale Comisiei Europene, care a estimat marţi o contracţie a PIB de 0,7% pentru Croaţia în acest an, urmată de un avans de 0,5% anul următor.

Deficitul bugetar s-a situat în trimestrul al doilea la 7,2%, potrivit calculelor Bloomberg bazate pe date publicate de Eurostat, iar pentru anul următor Comisia estimează un deficit de 6,5%. Executivul comunitar a avertizat că va declanşa procedura de deficit excesiv în cazul Croaţiei, dacă nu se încadrează în limita de 3% acceptată la nivelul UE.

Ministrul de Finanţe croat a afirmat că va încerca să se opună unor noi reduceri de cheltuieli pentru aducerea sub control a deficitului bugetar.

„Noi tăieri nemiloase de cheltuieli ar fi periculoase. Poţi întotdeauna să găseşti de unde să tai, dar la ce cost? În actuala situaţie ar fi foarte, foarte riscant”, a spus el.

Datoria statului croat se ridica la sfârşitul anului trecut la 183,3 miliarde de kuna (24 miliarde de euro), reprezentând peste 55% din PIB, potrivit datelor Eurostat.