CSM respinge vehement propunerile făcute de Bolojan în privința modificării vârstei de pensionare și a pensiilor magistraților. „Un adevărat dictat, o manifesare abuzivă a puterii executive”

„Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, prezentate de prim-ministrul României în conferinţa de presă de marţi. Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat şi fără nicio consultare a autorităţii judecătoreşti, reprezintă o manifestare abuzivă şi discreţionară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autorităţile publice şi statutul de putere în stat al justiţiei. Intenţiile autorităţii executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituţia României şi de reglementările internaţionale în materie, aşa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, precizează CSM într-un comunicat transmis Agerpres.

Potrivit sursei citate, creşterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea „bruscă” a vechimii în funcţie necesare pentru pensionare, cât şi diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanţial prin Legea 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să „înfrângă” principiile securităţii juridice şi aşteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor „imperative” în activitatea de legiferare.

„Este obligatoriu ca magistraţilor în funcţie să le fie asigurat un cadru normativ predictibil, iar această condiţie este incompatibilă cu modificările de substanţă, în mod repetat, ale statutului acestora, al căror efect este acela de a crea un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie. Judecătorii şi procurorii în funcţie şi-au asumat responsabilităţile specifice, gestionând un volum imens de cauze, în condiţiile unui cadru normativ deseori lipsit de calitatea necesară şi supunându-se celui mai strict regim de incompatibilităţi şi interdicţii, având aşteptarea legitimă că statul, la rândul său, îşi va respecta obligaţia de a le asigura stabilitatea componentelor esenţiale ale statutului lor”, subliniază reprezentanţii Consiliului.

CSM adaugă că intenţiile Guvernului afectează „grav” şi componenta financiară a independenţei justiţiei, care impune asigurarea pentru magistraţi a garanţiei sociale reprezentată de plata unei pensii de serviciu într-un cuantum cât mai apropiat de cel al ultimului venit, deziderat pe care reducerea anunţată a cuantumului pensiei este departe de a îl mai îndeplini.

„Modificările preconizate vor genera o nouă falie în rândul magistraturii române, creând discriminări majore între generaţiile de judecători şi procurori, iar pe termen lung vor conduce la distrugerea sistemului de justiţie, de vreme ce aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilităţile specifice, condiţiile deosebite de muncă şi regimul drastic de incompatibilităţi şi interdicţii nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare şi nici prin sistemul de pensionare”, arată Consiliul Superior al Magistraturii.

Toate măsurile anunţate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor şi procurorilor, se înscriu, de fapt, „în campania de stigmatizare” a acestora, iniţiată şi întreţinută de factorul politic în scopul manifest de a „submina” puterea judecătorească şi independenţa acesteia, doar pentru a abate atenţia de la problemele reale ale societăţii, care nu au fost create de magistraţi sau de la scandalurile recente din spaţiul public, menţionează sursa citată.

„Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii şi procurorii că va utiliza toate instrumentele instituţionale pentru a proteja independenţa justiţiei, valoare esenţială fără de care statul de drept nu poate exista”, se mai precizează în comunicat.

Marţi, premierul Ilie Bolojan a anunţat că printr-un proiect legislativ se propune creşterea vârstei standard de pensionare a magistraţilor la 65 de ani.

Şeful Executivului a prezentat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, un proiect privind pensiile magistraţilor.

„Propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea şi în sistemul de justiţie în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creştere a vechimii după care te poţi pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiţii, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a explicat Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul a propus ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.

„În ceea ce priveşte cuantumul pensiei, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate – patru ani, cinci ani şi aşa mai departe – şi din această medie de salarii există calculat în diferite ţări, pe diferite sisteme, procente. În unele ţări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferenţiere între sistemul din magistratură şi ceilalţi funcţionari. În cele mai multe ţări există o formulă care însă ne duce în situaţia de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 – 70% din câştigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. În această situaţie, (…) am făcut o propunere care ţine cont atât de acest principiu de bază, dar şi de formulele aflate în legislaţia românească şi cele care ţin de decizii ale Curţii Constituţionale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci, nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depăşeşte salariul net, şi maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situaţiei din ţările Uniunii Europene”, a explicat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, „calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net”.