Cu cât ar fi scăzut prețurile la energia electrică dacă România avea o capacitate de import mai mare

“În vara anului 2024, UE a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor la energie electrică, afectând în special zonele de ofertare din Europa Centrală și de Sud-Est. Prețurile au crescut în special în orele de seară, atingând valori de până la 1.000 EUR/MWh. În timpul acestor evenimente cu prețuri ridicate, diferențele de preț la mai multe frontiere de zone de ofertare din Europa Centrală au crescut la niveluri fără precedent, semnalând o disponibilitate insuficientă a capacității transfrontaliere pentru a răspunde nevoilor pieței de schimburi transfrontaliere”, arată ACER într-un raport publicat recent.

Iar cele mai mari prețuri orare din vârful de seară au fost, desigur, în zona noastră, în vara trecută, iată și o reprezentare grafică a celor de la ACER:

Raportul arată că sunt mai multe cauze pentru care prețurile sunt mari în piața pentru a doua zi în orele de seară, uneori chiar extreme.

“Pe partea de ofertă, energia solară a înregistrat niveluri semnificative de producție în orele centrale ale zilei, urmate de o scădere abruptă spre seară. Pe partea de cerere, s-a înregistrat un consum de energie electrică peste medie, deosebit de ridicat în orele de seară, determinat de temperaturile extreme care au afectat regiunea. În același timp, regiunea a avut o disponibilitate limitată de active flexibile care ar fi putut crește rapid producția pentru a compensa scăderea aportului solar — parțial din cauza unor opriri ale centralelor pe gaz și a nivelurilor scăzute de apă din rezervoarele hidro, dar și din cauza unei capacități insuficiente de stocare și de răspuns pe partea cererii”, arată ACER.

Pe de altă parte, “lipsa de flexibilitate a sistemului pentru a acoperi cererea tot mai mare de energie din orele de seară, corelată cu scăderea abruptă a producției solare, a generat o nevoie ridicată de schimburi dinspre Europa Centrală către zonele de ofertare cele mai afectate, schimburi care au fost limitate de capacitatea transfrontalieră insuficientă. În plus, creșterea exporturilor de energie electrică din Ungaria și România către Ucraina a accentuat și mai mult dezechilibrul strâns dintre cerere și ofertă la nivel regional în orele de seară”.

Astfel, deși prețurile energiei din centrul-vestul, respectiv sud-estul Europei, au rămas convergente în majoritatea intervalelor din zi, a existat o decorelare accentuată a cotațiilor în orele de seară, care a coincis cu vârful cererii din majoritatea statelor membre UE din regiunea de sud-est. Cele mai mari diferențe între prețuri au fost între Austria și Ungaria, de 214 euro/MWh, în medie, la ora 19.00.

Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost suficientă capacitate de transport trasfrontalieră

Regula pentru rețeaua interconectată europeană este ca fiecare operator de transport să poată pună la dispoziție 70% din capacitatea de transport pentru schimburi de energie transfrontaliere. România, ca și alte state, nu o respectă și Transelectrica cere în fiecare an o derogare în acest sens, pe motiv că altfel rețeaua se poate confrunta cu riscuri.

ACER a făcut o simulare ce s-ar fi întâmplat dacă regula, care ar fi permis fluxuri mai mari de import-export pe granițe, ar fi fost respectată de toți operatorii de rețea din Europa. În medie, prețurile ar fi fost mai mici cu până la 78 euro/MWh în centrul și sud-estul Europei. În cazul României, prețul mediu de pe PZU de la ora 19.00 ar fi fost de 276 euro/MWh, în loc de 349 euro/MWh, cât a fost în realitate.

Iată și reprezentarea grafică:

De asemenea, respectarea regulii 70% ar fi dus și la scăderea numărului de ore cu prețuri uriașe, de peste 400 euro/MWh. România ar fi înregistrat doar 47 de astfel de intervale, nu 85 câte a consemnat de fapt.

Problema capacității reduse de interconectare între zona de sud-est și cea centrală a Europei a fost identificată în repetate rânduri drept cauză a prețurilor mari din piața spot de către miniștrii Energiei din România, Bulgaria și Grecia