Scad dobânzile şi creşte cursul după ce BNR a redus dobânda cheie. Statul se împrumută mai ieftin, dar nu pe toate maturitățile – ANALIZĂ

Piaţa monetară a României a reacţionat şi înainte şi după scăderea dobânzii de politică monetară de către BNR de la 1,5% la 1,25%. Înainte, prin scăderea fără precedent a indicelui de referinţă ROBOR până aproape de 1,8%, sub indicele IRCC pe baza căruia se compune dobânda la creditele noi. După, prin căderea ROBOR la 3 luni în jurul nivelului de 1,5%.

Ce spun specialiştii despre acest lucru? „Credem că dobânzile de pe piaţa monetară (inclusiv ratele Robor) arătau că piața anticipa o tăiere a dobânzii cheie. Prin urmare, impactul acestei tăieri de dobândă ar trebui să fie mai degrabă unul care să confirme noua poziționare mai scăzută a dobânzilor. În acest moment nu anticipăm încă o reducere a dobânzii de politică monetară, prin urmare vedem pentru restul anului nivelul Robor la trei luni fluctuând în jurul valorii de 1.50%”, spune Valentin Tătaru, economist şef ING Bank.

Pe de altă parte, Ciprian Dascălu, economist şef BCR, este de părere că BNR ar putea să opereze încă o tăiere de  25 de puncte de bază, până la o dobândă cheie de 1.00%. „Momentul deciziei va depinde de clarificarea planurilor fiscale pentru anul curent. Pe lângă această reducere a ratei cheie de dobaâda la 1.00%, ne aşteptăm la amplificarea şi persistenţa excesului de lichiditate de pe piaţa interbancară, pe fondul cheltuielilor guvernamentale finantate din surse externe, in absenta unor operatiuni de sterilizare de dimensiuni similare din partea bancii centrale. Lichiditatea excedentară ar urma sa impinga ratele de dobanda interbancare catre nivelul facilitatii de depozit a BNR. Acest context va susţine scaderea randamentelor titlurilor de stat pe termen scurt!”,spune Ciprian Dascălu.

Dobânzile la care se împrumută Statul, influențate doar marginal

În privința randamentelor la titlurile de stat, influența dobânzii de politică monetară -deși semnificativă- este mai redusă decât în cazul ratelor Robor. Acest lucru apare ca urmare a faptului ca dobânzile pe termen mai lung ale titlurilor de stat sunt expuse mai mult decât cele de pe piața monetară și la alți factori, precum apetitul de risc al investitorilor internaționali, deciziile altor bănci centrale, deciziile agențiilor de rating și altele.

Scăderea dobanzii de referinţă s-a reflectat doar în titlurile de stat cu maturitate de maximum 5 ani. La cele cu maturităţi mai mari de 5 ani, scăderea a fost mai mică (15 bps v 25 bps).

„Este de observat şi faptul că, la maturitatile la 2 ani, scăderea este mai mare, 41 bps, cel mai probabil datorită unor factori tehnici. În concluzie: pentru titlurile noi cu maturitati până în 5 ani, MFul va face o economie de cca 25 bps, adica cu cat a redus BNR dobanda de refererinta. Pentru maturitatile mai mari de 5 ani, intrucat scaderea a fost doar de cca 15 bps, in fapt prima de risc pentru titlurile de stat romanesti, a crescut cu 10 bps.Şi reprezinta un semnal negativ al pietei pentru Romania”spune una dintre vocile din piaţă.

Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA spune că „Anticipaţiile sunt încă de reducere a dobînzii cheie. Dacă se va întâmpla acest lucru,nivelurile minime la care ar putea ajunge Robor se vor situa între 0,5% şi 1%. Dacă însă nu se va întâmpla acest lucru nivelul indicatorului Robor va putea fluctua între 0,75% şi 1,75%.

Ionut Dumitru atrage atenţia că „Politica fiscal bugetară este cea care va acorda principalele elemente care vor reconfigura politica monetara în acest an. Investitorii au o percepţie mai bună acum şi obligaţiunile româneşti ar putea sa fie cotate ca cele ale statelor investment grade (noi chiar dacasuntem investment grade ca rating pana la reducerea dobanzii cheie ne imprumutam lapreturi similar cu cele percepute statelor non investment grade)”

Cotaţiile titlurilor de stat romaneşti înainte şi după reducerea dobânzii