Cu ce ţintim intrarea în zona euro: salarii mici, taxe mari pe muncă, populaţie neinstruită şi îmbătrânită

Guvernul a fixat ca ţintă pentru aderare la zona euro anul 2019. Dacă după criteriile nominale România nu stă rău, la cele reale suntem departe de nivelul ţărilor din uniunea monetară. În cei cinci ani până la aderare România are multe de recuperat şi mult probleme structurale. 
Mihai Banita - mar, 13 mai 2014, 08:24
Cu ce ţintim intrarea în zona euro: salarii mici, taxe mari pe muncă, populaţie neinstruită şi îmbătrânită

„Aderarea la zona euro e cel mai important anunţ făcut în acest an. Magnitudinea acestui proiect este similară celorlalte două proiecte strategice, aderarea la NATO şi UE. 2019 este o ţintă foarte, foarte ambiţioasă, nu imposibil de realizat”, a declarat Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, , în cadrul conferinţei Emerging Funding for the Real Economy.

Viceguveratorul Bogdan Olteanu spune că ţinta de aderare fixată ar trebui să fie dincolo de orice dimensiune politică.

„România şi-a asumat că va trece la folosirea monedei euro în momentul în care va fi pregătită – este o obligaţie. Din momentul în care a fost luată decizia politică de aderare, dimensiunea politică dispare”, spune oficialul Băncii centrale. Olteanu mai spune că trebuie „să ne pregătim pentru a adera mai bine decât au făcut-o alte ţări”.

România este încă departe de nivelul ţărilor din uniunea monetară şi are mult de recuperat, într-un ritm foarte susţinut dacă vrea să atingă ţinta de aderare din punct de vedere al criteriilor de conergenţă reală.

„Probabil că PIB per capita trebuie să crească de la 60% la 70-75% din nivelul UE. Pentru asta România trebuie să crească cu 8% nominal, şi cu 5% real, dacă luăm în calcul o inflaţiei de 3%, în condiţiile în care ţările din zona euro cresc cu rata inflaţiei, cu 2%”, a declarat Dan Bucşa, economist la UniCredit Londra.

Dacă ne uităm, însă, în urmă, vom veda că România a fost un performer slab, adaugă Bucşa. Media creşterii anuale de după 1989 este de 1%.

Ritmul reformelor a fost slab, şi după anii de boom în care au veni multe investiţii de afară, nesustenabile, investiţiile străine directe au scăzut puternic după 2008, ceea ce a creat un gap de finanţare. Acesta a arătat că nivelul ISD era corelat cu creşterea economică.

O oportunitate pentru contribuţia la creşterea PIB ar putea veni din fonurile europene, spune Bucşa.

„România poate, teoretic, să absoarbă 36,6% din PIB, la nivelul anului 2020. Asta înseamnă aproximativ 5%din PIB pe an. Dacă se adaugă la ISD, atunci vedem că România are o şansă pe care nu trebuie să o rateze (…) România este printre ţările cu cele mai mari nevoi. Mai este loc pentru ISD în România.”, spune Bucşa, care crede că pieţele vor penaliza rapid greşelile României.

Salarii mici, de chinez, populaţie îmbătrânită, de european vestic

Dacă din punct de vedere macro economic, România arată bine, după anii de criză, o anaiză fundamentală arată multe probleme structurale greu de surmontat. Piaţa munci arată reale probleme.

Salariile au rămas aproape de nivelul din 2008, cu efecte nefaste asupra consumului populaţiei.

„Salariul în 2008 era de patru ori mai mare decât în China, acum sunt aproape egale. O creştere foarte lentă a salariilor deprimă consumul, nu vom putea avea o creştere a consumului cu creşteri de 2-3% a salariilor”, spune Bucşa. Economistul mai susţine că taxarea în România nu este printre cele mai mari din lume, în general, dar că este foarte ridicată taxarea muncii. Acesta îndeamnă la reducerea impozitării muncii, mai degrabă decât reducerea TVA.

Apoi, mai este şi problema îmbărânirii populaţiei şi a nivelului de instruire.

„Populaţia îmbătrâneşte, în special în România şi Polonia (…) Este o problemă pentru că salariile vor trebui impozitate mai mult, dacă vrem să plătim pensii în continuare”, spune Bucşa. Acesta a mai arătat că între ţările din regiune Polonia este ţara cu cei mai mulţi angajaţi instruiţi, în timp ce România este ţara cu cei mai puţini, şi că există o corelaţie între nivelul de instruire şi nivelul PIB.

Ţările emergente ştiu să îşi instruiască oamenii până la 14 la 18 ani, în licee, în timp ce ţările mature ştiu să le ofere studii universitare. Acest lucru are două consecinţe, spune Bucşa, migraţia „creierelor”, aşa numitul „brain drain” şi lipsa investiţiilor cu valoare adăugată mare.

Şomajul mascat din agricultură

„Reducerea ratei de participare a forţei de muncă a fost cea mai mare problemă în anii ’90, acum şomajul este o problemă. Mai este şi problema şomajului latent. Mai mult de 30% din populaţie lucrează în agricultură, aceştia produc maximum 10% din PIB în anii buni”, adaugă Bucşa.

Şi Bogdan Olteanu este de părere că avem o problemă. Dacă românii nu se vor face copii mai mulţi, atunci s-ar putea să fim nevoiţi să importăm forţă de muncă. „Va trebui atinsă reforma pragului de imigraţie. Dacă nu ne decidem să facem mai mulţi copii, aşa cum s-au hotărât francezii”, spune Olteanu.

Acesta mai crede că trebuie ca oamenii din zona rurală să vină la oraş, să lucreze în zonele industriale, dacă nu chiar să locuiască acolo.

Te-ar mai putea interesa și
Compania aeriană a insulelor malteze își încetează operațiunile pe 30 martie. Locul ei e luat de KM Malta
Compania aeriană a insulelor malteze își încetează operațiunile pe 30 martie. Locul ei e luat de KM Malta
Air Malta, compania națională a insulelor malteze, va efectua ultimul zbor pe 30 martie. Guvernul maltez a decis în toamna anului trecut închiderea companiei după ce Uniunea Europeană a refuzat......
Alegeri Republica Moldova: Maia Sandu, favorită în cursa pentru un nou mandat prezidenţial – sondaj
Alegeri Republica Moldova: Maia Sandu, favorită în cursa pentru un nou mandat prezidenţial – sondaj
Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, este favorită în perspectiva viitoarelor alegeri prezidenţiale ...
Comandantul armatei estone cere dublarea bugetului apărării pentru ca ţara sa să poată respinge un atac rusesc
Comandantul armatei estone cere dublarea bugetului apărării pentru ca ţara sa să poată respinge un atac rusesc
Comandantul armatei estone, generalul Martin Herem, a susţinut joi că ţara sa, ce deja are un buget al apărării de circa ...
Burduja: Plafoanele preţurilor la energie şi gaze la clienţii finali rămân până la 31 martie 2025
Burduja: Plafoanele preţurilor la energie şi gaze la clienţii finali rămân până la 31 martie 2025
Plafoanele preţurilor la energie electrică şi gaze naturale la clienţii finali vor rămâne până la 31 martie 2025, ...