Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt distruse în proporție de 80-90% în sudul țării. Fermieri

În fiecare an peste 7,2 milioane de hectare de teren agricol sunt supuse secetei, arată datele colectate din 1950 până în 1997 când România mai avea cercetare agricolă, transmite LAPAR, asociație reprezentativă pentru fermieri.

Din datele Asociației, culturile de porumb și floarea soarelui sunt distruse anul acesta chiar și în proporții care ajung la 80-90% în județele din sudul țării astfel că situația din acest an va fi mai gravă decât în 2024 când peste 2 milioane de hectare au fost afectate.

„Mulți fermieri care s-au încăpățânat să înființeze aceste culturi și anul acesta, după dezastrul pe care l-au contabilizat în ultimii 4 ani tot din cauza secetei, au ajuns într-o situație și mai grea. Acum, fermierii au început să spună că vor renunța la aceste culturi care sunt tot mai afectate de secetă, iar pentru ei asta înseamnă pierderi. Statul va acorda, cu siguranță, despăgubiri pentru culturile lovite de secetă, dar ele nu vor acoperi nici măcar costurile de înființare. De notat  este și faptul că 3% din subvenția APIA acordată sectorului agricol a fost oprită la bugetul statului  pentru despăgubiri de secetă”, informează LAPAR.

Din datele Ministerului Agriculturii, România a obținut anul acesta o producție record de cereale, de 19,3 milioane de tone. din care 16,8 milioane de tone grâu, secară, orz, ovăz și 2,5 milioane de tone de rapiță. Producția este semnificativ mai mare față de cea din 2024, de 14 milioane de tone sau cea din 2023 de 14,4 milioane de tone.

Însă Ministerul nu a comunicat nimic despre producțiile de floarea-soarelui sau porumb.

Conform Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA), în septembrie, producția de porumb estimată pentru România a fost revizuită în minus cu 1,6 milioane de tone. Astfel, conform noii prognoze, România a băgat în hambare doar 6,1 milioane de tone.

„Sistemul de irigații, care a fost proiectat înainte de anii 1980, era prevăzut cu lacuri de acumulare cu o  capacitate foarte mare pentru a putea deservii și alte scopuri: protecție împotriva inundațiilor,  dezvoltarea pisciculturii si dezvoltarea sistemelor hidroenergetice”, mai transmite LAPAR care solicită MADR o piață corectă. „Nu poți rezista de la an la an în condițiile în care inputurile se scumpesc de două, trei ori, iar prețul de vânzare al producției stagnează sau chiar scade, cum s-a întâmplat în anumite perioade, anul acesta la grâu”.

Suprafața recoltată a fost și ea revizuită în jos cu 68.000 de hectare, până la 1,8 milioane de hectare, după ce în august minusul estimat a fost de 150.000 de hectare.

„Să evidențiem părțile bune, adică producțiile record la cereale și rapiță, dar la fel de important, din punctul de vedere al LAPAR, este să găsim soluții pentru ceea ce nu merge. Iar aceste soluții pot fi găsite doar printr-un dialog deschis și sincer bazat pe analiza cifrelor, a realizărilor sectorului agricol și dezvoltarea de planuri corecte pentru noul an agricol între partea guvernamentală și asociațiile fermierilor. Ar fi momentul să discutăm serios și despre rolul pe care trebuie să-l joace cercetarea agricolă românească în noile condiții climatice după ce foarte mulți ani de zile am ingnorat-o. Din păcate însă, Ministerul Agriculturii doar mimează acest dialog de ani de zile, iar cei care plătesc sunt fermierii și consumatorii români, dovada fiind importurile de produse agro-alimentare tot mai mari și scumpirea cosului zilnic al consumatorului care duce la o scădere accentuate a nivelului de trai al populației”, a declarat Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Potrivit sursei citate, multe societăți agricole intră în insolvență și faliment. Raportul BNR asupra stabilității financiare din iunie 2025 subliniază că numărul firmelor agricole insuficient capitalizate este în creștere, iar datoriile sectorului au ajuns în iunie 2024 cu 27% mai mari față de aceeași lună a anului anterior.

Anul trecut, 123 de companii agricole au ajuns în instanță cu dosare de insolvență, iar aproape jumătate dintre cele ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment, spune LAPAR.

Irigații insuficiente

România are suprafaţă acoperită de instalații de irigat reabilitată de 1,6 milioane de hectare, din cele 3,2 milioane pe care le-am avut în 1990. Din cele 1,6 milioane de hectare se irigă într-un an circa 500.000 de hectare, din cele 1 milion de hectare con­tractate de fermieri, conform datelor ANIF.

„Este mult prea puțin, dacă avem în vedere că suprafața arabilă a țării este de circa 9,7 milioane de hectare. Sistemul de irigații, care a fost proiectat înainte de anii 1980, era prevăzut cu lacuri de acumulare cu o capacitate foarte mare pentru a putea deservii și alte scopuri: protecție împotriva inundațiilor, dezvoltarea pisciculturii si dezvoltarea sistemelor hidroenergetice”, mai transmite LAPAR care solicită MADR o piață corectă. „Nu poți rezista de la an la an în condițiile în care inputurile se scumpesc de două, trei ori, iar prețul de vânzare al producției stagnează sau chiar scade, cum s-a întâmplat în anumite perioade, anul acesta la grâu”.