Cum acţionează hackerii din România. Care sunt pericolele de care nu te poate proteja un antivirus

“Infractiunea informatică îmbracă forme multiple, în funcție de interesele grupării, precum și în funcție de resursele sau cunoștiințele tehnice ale infractorilor. Infracțiunile informatice din România se întind de la atacuri „dezinvolte” asupra infrastructurilor comerciale (spărgători de site-uri pentru a demonstra că se poate) până la fraudă electronică, ransomware sau escrocheriile prin telefon, SMS sau e-mail”, a declarat pentru ECONOMICA.NET  Bogdan Botezatu, Senior E-Threat Analyst, Bitdefender.

Potrivit acestuia,  ca măsură extremă, hakerii locali se concentrează de asemenea pe furtul direct din bancomate prin amplasarea de „pisici” sau dispozitive asemănătoare cu bancomatele, cu care clonează cardurile și fură PIN-urile associate

Cetăţenii români au devenit mult mai precauţi dar de multe ori sunt depăşiţi de complexitatea atacurilor la sunt expuşi.

“Chiar dacă românii au învățat să se asigure de mai multe ori înainte de a instala aplicații sau de a deschide linkuri, atacatorii folosesc diverse tactici precum folosirea de exploituri zero-day care să instaleze viruși fără interacțiunea cu victima sau prin mutarea mediului de atac din online în offline (de exemplu, păcălelile cu mașinile de cusut Singer, păcălelile cu așa-zisele accidente de circulație în care au fost implicați apropiați ai familiei sau frauda cu cartele de reîncărcare pentru telefoanele mobile)”, a mai spus reprezentantul companiei de soluţii de securitate.

Acesta ne-a dezvăluit că o altă problemă cu care se confruntă România e numărul mare de aplicații piratate ale căror „crack-uri” dezactivează mecanismele de securitate ale sistemelor de operare sau ale produselor antivirus și deschid backdoor-uri prin care infractorii informatici preiau controlul asupra sistemului. Nu e o amenințare care să vină din România în mod special, dar victime cad cu precădere românii și est-europenii, unde gradul de piraterie e ridicat.

“Numărul și agresivitatea atacurilor informatice a crescut considerabil în prima jumătate a anului, probabil ca urmare a creșterii numărului de amenințări informatice ce exploatau vulnerabilități în Java. Un exemplu concret e troianul Poliția Română, care păcălea românii să plătească o „amendă” pentru accesarea de conținut piratat sau material pornografic interzis. Amenințarea încă mai face victime, chiar dacă problemele de securitate din Java care au făcut posibilă infecția în masă au fost remediate”, a mai spus Botezatu.

Care sunt riscurile pe care nu le acoperă un program antivirus

În principal, sunt riscuri legate de intimitate și șiguranța fizică a utilizatorului. Nici un antivirus nu poate reglementa ce dorește un utilizator să posteze pe rețelele sociale, de exemplu, unde tinerii – în principal – postează o multitudine de informații despre ei și cei din jur. Obiceiuri precum postarea de imagini, divulgarea de informații care pot ajuta atacatorul la recuperarea parolelor victimei, check-in-urile frecvente și prezența unor necunoscuți în lista de prieteni pot da naștere unor incidente neplăcute, pe care un antivirus nu le poate preveni. De exemplu: stalking-ul, raidurile asupra unei locuințe în timpul concediului etc.