Lupta artiştilor cu inteligenţa artificială – Etichete pentru a certifica originea umană a creaţiilor lor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Imagini supraîncărcate, estetică de desen animat, culori calde – pentru a promova târguri de vechituri, evenimente municipale sau promoţii la supermarketuri, afişele generate cu ajutorul AI s-au răspândit în ultimele luni peste tot în Franţa, spre marea nemulţumire a graficienilor care denunţă o uniformizare a acestora, relatează miercuri AFP.

„Se folosesc sistematic aceeaşi structură grafică, aceeaşi compoziţie, aceleaşi efecte vizuale”, a declarat Thomas Prouvost, grafician în vârstă de 23 de ani, fondator al agenţiei Les Lunettes Créatives din Franţa, scrie Agerpres.

O înregistrare video în care el critică această estetică a primit aproape 150.000 de aprecieri. „Mi-am spus: chiar este cea mai proastă perioadă pentru design”, a povestit el pentru AFP. „Prefer un afiş cu defecte, dar cu adevărat uman!”, a adăugat graficianul.

Ilustratorul sud-african Wes Leal revendică, la rândul său, pe reţelele sociale dreptul de a realiza un „desen prost” mai degrabă decât să delege această sarcină unei maşini.

„AI mai urât”, a postat cu umor graficianul Théo Garnier-Greuez.

În Franţa, utilizarea AI pentru realizarea unui afiş municipal al oraşului Rouen, în 2025, a stârnit furia artiştilor locali, care s-au reunit într-un colectiv, la iniţiativa lui François Reynaud, care şi-a exprimat dorinţa ca autorităţile locale să renunţe la AI în procesul lor de comunicare, denunţând o ameninţare la adresa locurilor de muncă.

Conform unui studiu realizat în 2026 de mai multe organizaţii profesionale britanice din sectorul cultural, aproape o treime dintre ilustratori (32%) şi peste jumătate dintre fotografi (58%) chestionaţi afirmă că au pierdut contracte din cauza AI generative.

În faţa dezvoltării masive a AI în domeniul creaţiei, revendicarea „produs de un om” încearcă să se structureze. Însă, poate fi certificat aşa ceva când AI se infiltrează în întregul lanţ creativ?

„Conţinut autentic”

În Franţa, asociaţia Fabrication humaine, creată în 2024, se bazează pe o declaraţie a creatorilor care se angajează să nu utilizeze AI generativă „în procesul creativ”, putând totuşi să o folosească ca „instrument” pentru anumite sarcini auxiliare.

„Astăzi, este practic imposibil să distingi o operă creată de un om de un conţinut sintetic. Iar mâine va fi şi mai dificil”, a declarat copreşedintele asociaţiei, Pascal Chind.

În Statele Unite, marca Not By AI oferă, începând din 2023, insigne pentru identificarea conţinuturilor create de oameni.

Fondatorul său, Allen Hsu, doreşte să „încurajeze oamenii să continue să realizeze conţinut autentic”, recunoscând totodată că va fi dificil de stabilit un standard comun. Utilizarea AI ca instrument variază în funcţie de discipline, iar „instrumentele de detectare a AI rămân puţin fiabile”, a declarat el pentru AFP.

În domeniul editorial, eticheta franceză „Création Humaine”, gestionată de Librinova, specializată în auto-publicare (self-publishing), doreşte să certifice că o carte a fost în mare parte scrisă şi concepută de un om, pe baza unui angajament al autorului şi a unor detectoare de AI.

Însă, „autorii pot folosi AI în cadrul cercetării lor. Dacă există o frază în mijlocul textului care este îmbunătăţită de AI nu ne vom da seama. Vorbim despre majoritatea operei”, a afirmat Charlotte Allibert, responsabilă de marcă, pledând pentru un „standard în Franţa”.

Thierry Maillard, directorul juridic al Societăţii autorilor din artele grafice şi plastice (ADAGP), şi-a exprimat rezervele cu privire la aceste mărci. „Dacă un autor doreşte s-o aplice în mod voluntar asupra creaţiilor sale, o poate face fără nicio problemă”, dar ar fi „o idee proastă să vrem să sistematizăm acest lucru şi să-i atribuim efecte juridice, deoarece numeroase opere, în special cele din trecut, vor fi în mod inevitabil lipsite de această menţiune”, a subliniat el.

Cu atât mai mult cu cât utilizarea AI nu este suficientă pentru a elimina caracterul uman al unei opere. „Nu pentru că un autor foloseşte AI în cadrul unui proces de creaţie opera creată nu mai trebuie considerată ca fiind a sa”, a subliniat el.

Pentru sociologul de artă Nathalie Heinich, „orice formă de valoare care este pusă la încercare”, cum ar fi în acest caz autenticitatea, „implică faptul că, drept răspuns, această valoare este readusă în prim-plan şi, prin urmare, este privilegiată”.