Cum au evoluat preţurile apartamentelor în mai. Garsonierele s-au stabilizat, 4 camere pierd teren şi scad cu aproape 12%

 În orice caz, lucrurile rămân confuze pe piața rezidențială din București și e foarte greu să înscrii într-un tipar evoluția prețurilor din ultima lună. După două luni de scădere consecutivă, în luna mai prețul garsonierelor s-a echilibrat și a înregistrat o creștere ușoară, de 0,48%, la 42.393 de euro, inferior maximei din ultimele 12 luni de 43.909 euro atinsă în luna februarie, înainte de începerea pandemiei.

În schimb, prețul apartamentelor cu două camere e la a treia lună consecutivă de scădere. După ce au pierdut 0,48% în martie, 0,04% în aprilie, scăderea s-a accentuat în mai, când, cele mai căutate apartamente tradițional de pe piața rezidențială, au mai scăzut la preț cu 1,31%, și au ajuns la o valoare medie de 64.109 euro, față de 65.298 euro în februarie.

Apartamentele cu trei camere, însă, au continuat să evolueze pozitiv din punctul de vedere al prețurilor în toate lunile care au trecut, inclusiv în cele în care autoritățile au impus stare de urgență și izolare socială. De altfel, prețurile apartamentelor cu trei camere au crescut continuu în fiecare dintre ultimele 12 luni și au ajuns, în mai, după un avans de 0,28%, la o valoare medie de 92.972 euro.

Șocul lunii mai a fost, însă, prăbușirea neașteptată a prețurilor apartamentelor cu patru camere plus, care au pierdut 11,98% luna trecută și au ajuns la o valoare medie de 126.795 euro. Deși tranzacțiile cu proprietăți au pierdut 40% în aprilie, prețurile apartamentelor cu patru camere au câșigat teren continuu din februarie până în mai. Astfel, în cele două luni de izolare socială, prețurile acestui tip de apartament, căutat pentru că oferea spațiu oamenilor obligați să rămână în case, au crescut consecutiv în martie și aprilie cu 2,58% și, respectiv, 6,07%, până la 144.052 euro, pentru ca în mai să piardă tot ce câștigase lunile trecute. 

De altfel, avansul prețurilor apartamentelor cu patru camere plus, a fost mai degrabă unul care ținea de dorință sau de speranță. Cu tranzacțiile în scădere și oamenii blocați în casă nu se puteau vinde prea multe apartamente de acest tip, oricum oferta de patru camere e mai mică, ca și numărul de unități existente pe piață. 

Situația a fost descrisă de Lucian Azoiței CEO-ul dezvoltatorului imobiliar Forty Management, aflat la circa trei luni înainte de finalizarea Central District 4 Elemente, proiect rezidențial cu 204 apartamente, vândut încă din februarie, care spunea recent că „80-90% din spațiul locuibil din București este construit în comunism, după norme care nu mai sunt valabile astăzi, norme de siguranță, de confort. E greu să nu ai o zonă unde să poți lucra de acasă, să nu ai un balcon. Cu siguranță, oamenii vor renunța la multe alte lucruri pentru un spațiu locativ mai generos. Nu neaparat mai mare, cât altfel gândit, cu spații definite”.

Asta e una dintre problemele pieței rezidențiale din România. Deși estompată la 12 ani de la startul crizei din 2008, încă se gândește în termeni de speranță sau voință și nu după realități, descrise foarte bine de Azoiței. Da, se vor căuta apartamente structurate judicios, nu neapărat cu patru, cinci camere, iar dovadă e și faptul că după două luni de speranță și scumpiri, prețul acestui tip de unitate locativă e acum cu circa 20.000 de euro mai ieftin decât era la începutul crizei sanitare, după ce a fost împins fals în sus la 144.052 de euro în aprilie, acesta a căzut la o valoare medie mai apropiată de normal, de 126.795 euro, cea mai mică din ultimele 12 luni, în mai.