Francul elveţian se depreciază puternic, pe interbancar. Cum evoluează leul în această dimineaţă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,4709 lei/euro, 3,9644 lei/dolar şi 4,4269 lei/franc elveţian.

Francul ţinteşte pragul de 4,8 lei – BT

Analiştii de la Banca Transilvania estimează o scădere a francului elveţian până la 4,2 lei, în perioada următoare, dar după aceea, leul ar putea să se deprecieze semnificativ până la un curs de 4,8 lei pentru un franc elveţian.

Raportul de forţe dintre cele două monede se afla, în septembrie 2011, pe o tendinţă multianuală defavorabilă leului. Fiecare rezista după puteri la presiunile crizei. Elveţienilor nu le convenea că francul lor se întăreşte prea mult şi au plafonat piaţa la 1,2 CHF pentru un Euro. Românii nu prea au avut multe de făcut pentru leu.

La jumătatea acestei luni, strategii elveţieni de la SNB consideră că a venit timpul ca piaţa poate găsi singură echilibrul.

„Ridicarea plafonului a generat fluctuaţii majore, cursul de schimb al francului recalibrându-se în raport cu toate celelalte valute, într-un grad mai mare sau mai mic”, a scris Dan Rusu, şeful echipei de cercetare a casei de brokeraj BT Securities, în raportul săptămânal al Băncii Transilvania.

Astfel că, în viitorul previzibil, leul îşi va relua tendinţa de depreciere, probabil până dincolo de 4,89  RON / CHF, potrivit calculelor statistice ale analistului citat.

Cursul leului va relua deprecierea, chiar dacă moneda naţională va reuşi, mai întâi, să-şi extindă „faza de consolidare” între 4,35 şi 4,6, ba chiar să recupereze până la 4,2 în raport cu francul elveţian (CHF), estima Dan Rusu încă de luni.

„Scenariul tehnic de mai sus nu este afectat de decizia luată de şase bănci de a converti în lei creditele în franci elveţieni„, a declarat Dan Rusu pentru ECONOMICA.NET, marţi dimineaţă.

Pe de altă parte, perspectivele tehnice ar putea fi influenţate de noi decizii administrative ale băncii centrale a Elveţiei (SNB), care să îmblânzească tendinţa de apreciere a francului.

„Renunţarea la pragul minim înseamnă o înăsprire a politicii monetare. Acceptăm asta, dar numai până la un punct. Suntem pregătiţi fundamental să intervenim pe piaţa valutară‘, a declarat Jean – Pierre Danthine, vicepreşedintele SNB.

Plafonul maxim impus la 1,2 franci pe euro a fost decis de banca centrală a ţării cantoanelor „când economia europeană traversa criza datoriilor suverane, iar refugierea investitorilor în franci ameninţa să aprecieze moneda până la niveluri care ar fi daunat economiei elveţiene”, a mai explicat Dan Rusu.