1EUR = 4.7354 RON | Bucureşti 20 º

News

Ce salarii oferă angajatorii românilor care au absolvit şcoli în străinătate

Răspunsul scurt: românilor care au absolvit studii în străinătate li se oferă la revenirea în ţară salarii similare celor încasate de cei care au absolvit exclusiv studii în România. 

De exemplu, un român care a absolvit studii în străinătate câştigă 1.500 de lei lunar în România, ca profesor în învăţământul preuniversitar cu 16 ani vechime şi grad didactic I. Un lector universitar format în străinătate câştigă în ţară 1.250 de lei pe lună, în timp ce românii care s-au angajat în companii private încasează între 2.000 de lei pe lună şi 4.000 de lei lunar, potrivit studiului privind integrarea profesională a românilor care s-au format în străinătate, realizat de Institutul Pro Diaspora Română.

Institutul Pro Diaspora Română a publicat rezultatele unui studiu care a vizat integrarea profesională a românilor care au absolvit studii în străinătate, aşteptările lor de la piaţa muncii din România, și percepțiile acestora asupra sistemului de învățământ superior din România. Studiul se numeşte "Integrarea absolvenților români cu studii în străinătate pe piața muncii din România. O analiză a sistemului de învățământ superior și de cercetare românesc".

Deşi a fost realizat pe un eşantion mic, format din 22 de români care au absolvit studii în străinătate, dintre care 20 au revenit şi muncesc în România, rezultatele studiului ne oferă informaţii valoroase despre dificultăţile pe care le întâmpină românii instruiţi în străinătate, la revenirea în ţară.

"Marea majoritate a respondenților noștri sunt cadre universitare. Sunt, așadar, foarte buni cunoscători ai sistemului de învățământ superior românesc, dar și ai sistemelor de educație din străinătate. Comentariile și răspunsurile lor aduc un plus de cunoaștere în ceea ce privește problema remigrației (migrației de revenire) absolvenților români de studii superioare în străinătate, precum și în ceea ce privește integrarea acestora în sistemul românesc de educație superioară și de cercetare", spun cercetătorii Institutului Pro Diaspora Română, care au făcut acest studiu.

Cine sunt respondenţii

Studiul a fost făcut pe un eşantion format din 22 de români, cu vârste cuprinse în intervalul 24 şi 56 de ani.
Respondenții au absolvit programe de licență, masterat, doctorat sau postdoctorat în state din Europa, în Statele Unite ale Americii şi în Israel. 

  • Patru dintre respondenți au absolvit programe postdoctorale în Israel, Marea Britanie, S.U.A. și Ungaria şi au următoarele specializări: astrofizică nucleară experimentală, chimie, inginerie.
  • Unsprezece respondenți au absolvit programe de doctorat în Danemarca, Elveția, Finlanda, Germania, S.U.A. și Vatican, cu următoarele specializări: biologia moleculară a plantelor, chimie, drept, informatică, inginerie, fizică, sociologie, economie agrară, științele educației, istorie, zoologie.
  • 12 români incluşi în studiu au absolvit programe de master în Belgia, Cehia, Italia, Olanda, Marea Britanie, S.U.A., Suedia și Vatican, în următoarele specializări: antropologie culturală, consiliere socio-educațională, drepturile omului, dezvoltare, economie și afaceri, fizică, inteligență artificială tehnică, management, dezvoltare urbană, psihologie școlară, științe atmosferice, știința mediului marin și științe politice.
  • Șase respondenți au absolvit programe de licență în Italia, Germania, S.U.A. și Vatican, cu specializările: drept, istoria religiilor, limba germană, pedagogie, psihologie și sociologie.

Aşa cum se poate vedea din datele antemenţionate, unii dintre respondenţi au absolvit în străinătate mai multe programe de studii, succesiv, astfel încât, însumând numărul respondenților din categoriile postdoctorat, doctorat, masterat și licență rezultatul obținut - 33 - depășește numărul respondenților - 22 -, spun autorii studiului.

Iată, în continuare, ce salarii nete lunare li se oferă la revenirea în ţară românilor specializaţi în străinătate

  • Un lector universitar câştigă 1.250 de lei în ţară "ceea ce reprezintă 14% din salariul pe care l-am avut în Germania", spune acesta.
  • Un român care activează într-un Institut al Academiei Române câştigă 1.700 de lei pe lună, după șapte ani de la revenirea în țară și peste șapte ani de afiliere la institutul respectiv, cu o carte publicată în limba română, cu patru volume editate (toate în limba engleză, unul fiind publicat în Germania), studii ISI, dar şi BDI, cu două manuscrise aflate sub review la editurile Berghahn Books (Oxford, Londra), respectiv University of Pittsburgh Press. Românul conchide că salariul încasat acum în ţară reprezintă a șasea parte din salariul pe care-l încasa în străinătate.
  • Un profesor universitar câştigă 5.000 de lei pe lună, iar un român care activează la stat, în domeniul dezvoltării urbane - încasează 3.000 de lei lunar.
  • Românii incluşi în studiu care activează în mediul privat câştigă între 450 de euro şi 900 de euro pe lună.   

Cum văd angajatorii absolvenţii de studii în străinătate şi ce le oferă

Angajatorii îi resping pentru că sunt supracalificaţi pentru postul pentru care aplică.

"Când te întorci de la studii din străinătate, ești privit cu suspiciune. Mi s-a reproșat faptul că am prea multe studii pentru postul pentru care aplicam. Printr-o conjunctură bună, am obținut un post decent (în mediul privat - artă)"', spune un respondent.

Nepotismul, criteriile subiective sunt preeminente competenţei în ceea ce priveşte promovarea în mediul universitar românesc.

"După un an de la întoarcerea în țară, am lucrat o perioadă ca profesor universitar asociat la o universitate de stat, însă lipsa unor oportunități concrete de promovare în acest sector m-a determinat să renunț. Mediul universitar în care am încercat să lucrez era bazat pe nepotism, lupte de putere și mult prea puțin pe performanță și competente. Am sesizat o oarecare teamă față de potențialul celor care au studiat în afară, ca și cum aceștia ar putea lua locul cuiva sau ar putea schimba mentalitatea bolnavă din interiorul sistemului. Nu știu câtă energie voi avea să mă zbat pentru obținerea unui post într-un sistem în care criteriile de acces sunt gradele de rudenie și spagă. M-am reorientat destul de rapid și am ales să activez ca P.F.A. în domeniul traducerilor, iar în prezent colaborez cu un O.N.G. din Italia (care își desfășoară o parte din activitate în România), atât în domeniul traducerilor, cât și în domeniul educațional"', explică alt respondent.

Salariile mici oferite începătorilor, numărul mic de oferte de angajare conforme pregătirii acestor candidaţi valoroşi, blocarea posturilor din universităţi, lipsa unei reţele de networking care să-i recomande pe aceşti români în posturile pentru care au aplicat - acestea sunt câteva dintre problemele pe care le-au întâmpint la revenirea în ţară.

De asemenea, echivalarea diplomelor obţinute în străinătate este proces netransparent care durează nejustificat de mult, conchid respondenţii. 

Citeşte analiza ECONOMICA.NET despre motivele pentru care se întorc în ţară românii supraspecializaţi care au absolvit studii în străinătate: Pe ce salarii şi de ce se întorc în ţară românii supracalificaţi stabiliţi în străinătate

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO