Cum mai luptă România împotriva corupției – Unde au fost rezultate „satisfăcătoare” şi unde trebuie să mai lucrăm (raport GRECO”

GRECO consideră în special că încă sunt necesare demersuri suplimentare în ceea ce priveşte membrii Parlamentului, pentru creşterea transparenţei, consolidarea integrităţii şi asigurarea faptului că procedura legislativă de urgenţă este aplicată doar ca excepţie, precum şi pentru prevenirea conflictelor de interese, scrie Agerpres.

În ceea ce priveşte judecătorii şi procurorii, toate recomandările care îi privesc au fost considerate implementate în rapoartele anterioare de conformitate, menţionează documentul publicat joi, adoptat de GRECO la reuniunea sa plenară de la Strasbourg de la finele lui noiembrie anul trecut şi realizat de raportorul danez Jonathan Gasseholm asistat de secretariatul GRECO.

Dintre cele 13 recomandări formulate în raportul de evaluare adoptat iniţial în 2015, GRECO aminteşte că a recomandat îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ, prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică, prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor, precum şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie, într-un număr limitat de circumstanţe.

GRECO consideră că această recomandare a fost implementată doar parţial, lipsind încă reguli sau criterii clare privind situaţiile în care şedinţele pot fi secrete pentru ambele Camere legislative.

„Digitalizarea procesului legislativ a fost un pas important înainte, dar sunt necesare măsuri suplimentare”, se arată în raport.

Acesta mai notează că GRECO a recomandat de asemenea „adoptarea de măsuri pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese, pentru a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi a introduce o cerinţă de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia”.

Or, această recomandare nu a fost implementată, iar deşi Strategia Naţională Anticorupţie 2021-2025 a inclus o serie de acţiuni posibile în acest domeniu – obiectivul 5.2 privind asigurarea integrităţii în exercitarea funcţiilor publice -, până în prezent nu au fost adoptate măsuri concrete, atenţionează organismul.

GRECO salută în acelaşi timp „introducerea de noi reguli care vizează creşterea transparenţei activităţii Senatului, inclusiv a şedinţelor comisiilor”, menţionând că a fost adoptată „Hotărârea nr. 25/2025 ce modifică şi actualizează Regulamentul Senatului, reglementând ca lucrările comisiilor să fie consemnate în procese-verbale, stenograme sau înregistrări audio-video, eliminând necesitatea unor decizii separate ale comisiilor Senatului în această privinţă” şi că de asemenea „pentru a spori transparenţa au fost introduse două noi alineate în Regulamentul Senatului pentru a impune ca un rezumat detaliat al şedinţelor comisiilor – care să cuprindă ordinea de zi, discuţiile, prezenţa şi rezultatele votului – să fie întocmit şi publicat pe pagina de internet a Senatului în termen de 10 zile, cu excepţia cazului în care şedinţa este secretă; în plus, anunţurile şi transmisiunile în direct ale dezbaterilor legislative sunt postate online pentru a promova deschiderea”.

În schimb, potrivit documentului, nu au fost raportate evoluţii similare privind Camera Deputaţilor, GRECO concluzionând că recomandarea sa în acest sens rămâne parţial implementată.

În ce priveşte conflictul de interese, GRECO aminteşte că a recomandat adoptarea de măsuri pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese, pentru a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale, precum şi pentru a introduce o cerinţă de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia.

„În cel de-al doilea Raport de Conformitate, această recomandare nu a fost implementată”, scriu autorii documentului, potrivit cărora „Strategia Naţională Anticorupţie 2021-2025 a inclus o serie de acţiuni posibile în acest domeniu (obiectivul 5.2 privind asigurarea integrităţii în exercitarea funcţiilor publice), până în prezent nu au fost adoptate măsuri concrete”, GRECO concluzionând că recomandarea rămâne neimplementată.

Similar, organismul conchide că nu a fost implementată recomandarea privind stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător.

În ce priveşte recomandarea introducerii de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care urmăresc să influenţeze procesul legislativ, GRECO observă că unele aspecte ale recomandării ar putea fi abordate în contextul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2021-2025, care a inclus unele acţiuni posibile în acest domeniu – obiectivul 3.2 privind extinderea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) pentru a include parlamentarii -, dar cu toate acestea nu au fost luate încă măsuri concrete.

Autorii raportului salută totodată „abordarea proactivă a Senatului privind consolidarea integrităţii în Parlament, în special prin măsurile propuse pentru a oferi formare şi consiliere membrilor Parlamentului” – inclusiv un potenţial acord cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi crearea unui program de formare specializat / departament specializat în fiecare Cameră a Parlamentului, dar notează că aceste propuneri trebuie încă să se materializeze şi conchid că recomandarea în acest sens a GRECO rămâne neimplementată.

GRECO solicită, în fine, şefului delegaţiei din România să furnizeze un raport privind acţiunile întreprinse în vederea implementării recomandărilor restante până la data de 30 noiembrie a.c.