1EUR = 4.8745 RON | Bucureşti 15 º

Interviurile Economica

Cum ne-am petrecut 2019: Capitolul Energie. Nimic bun, dintr-o singură cauză - OUG 114

Piața de electricitate și gaze naturale din România a funcționat în 2019 sub efectul unei singure legi, care s-a văzut că a făcut mai mult rău decât bine, celebra OUG 114/2018, dată în ultimele zile ale anului trecut. 

26 dec, 2019 | | ECONOMICA.net

După ce în sfârșit abia fusese dereglementată total piața de electricitate și parțial cea de gaze naturale, în ultimele zile ale anului 2018, Guvernul PSD a dat OUG 114, care, pentru piața de energie a însemnat două mari lucruri: introducerea taxei de 2% pe veniturile companiilor licențiate de reglementatorul ANRE și re-reglementare prețurilor la energia electrică și gazele pentru populație și producătorii de energie termică pentru populație.

De ce s-a dat

Ca să se strângă bani la buget și ca să nu crească prețurile la energie și gaze. Să le luăm pe rând.
Taxa de 2%. Când în final toată lumea a înțeles că această taxă se va regăsi în facturile tuturor consumatorilor, ANRE, prin legislație secundară a diminuat mult din aria de aplicabilitate (la furnizori se aplică doar pe marjă, de exemplu).

Astfel, din ceea ce se estima că se strânge, vreo două miliarde de lei, au rămas în final circa 600 de milioane. Care nici măcar nu pot fi utilizate de bugetul de stat, pentru că, ulterior, piața și autoritățile au realizat că este ilegal ca ANRE să finanțeze bugetul și ne paște un nou infringement pe această temă. Acum, toată lumea se gândește ce să se facă cu acești bani: ba să se finanțeze proiecte de eficiență energetică, ba să se creeze în sfârșit acel fond pentru protecția consumatorilor vulnerabili. Cel mai probabil taxa se va scoate, și va rămâne la vechiul nivel de 0,1%, din care se finanțează ANRE.

Reintroducerea prețurilor reglementate, timp de trei ani. Din martie 2019 la electricitate și din mai la gaze, în facturile populației se regăsește energie și gaze la preț impus de stat, nu la preț cumpărat de furnizori din piața liberă. Statul a obligat producătorii de electricitate să vândă furnizorilor la preț plafonal, sub cel al pieței, de tipul cost plus profit de 5% iar pe cei de gaze să vândă gazul la prețul de 68 de lei/MWh. De ce? Pentru că, la finalul lui 2018, unii furnizori, mai ales la gaze, au spus că sunt obligați să crească prețurile către populație, pentru că nu mai găsesc energia și gazele pe piață la prețuri rezonabile, care să asigure și acoperirea costurilor din trecut, pentru că producătorii ar fi crescut prețurile la rândul lor. Furnizorii au spus că nu mai pot fiuncționa fără să crească facturile, și vor intra pe pierdere.

Ce s-a întâmplat în final: prețurile la consumatorii casnici nu au scăzut (ba chiar ar putea creşte, în a doua jumătate a anului 2020), producătorii de electricitate au ofertat în piața concurențială energia rămasă (mai puțină oricum din cauza problemei care începe să devină stringentă-lipsa capacității de generare) mai scump, iar industria, cea care cumpără de aici, a cumpărărat electricitate la niște prețuri mult mai mari, pe care amenință că nu le mai poate plăti și există riscul ca unele fabrici să se închidă-s-a întâmplat deja într-un caz. La fel, gazele au fost mai puține în piața liberă și, inclusiv pe fondul creșterii obligațiilor de înmagazinare, s-au scumpit.
Ca atare, au crescut importurile. De gaze rusești, până aproape de nivelurile din anii în care în România consuma și industria chimică, pe fondul declinului accentuat al producției indigene, și de energie electrică, anul 2019 marcând o premieră tristă în era post-comunistă: România a devenit pe tot anul importator net de energie electrică.

Ce urmează, sau de ce mai bine măsori de trei ori înainte să tai o data

OUG 114 se abrogă, dar asta în înseamnă că piața se întoarce direct în epoca ante-OUG fără vreo durere de cap. Piața se va dereglementa, însă treptat, în jumătate de an la gaze și un an la electricitate, pentru că altfel șocul pentru populație ar fi fost mare:25%-30% în plus la factură, dintr-o dată, pentru că prețurile de achiziție din piață sunt mult mai mari decât înainte de reglementare.
Retrospectiv, în afara unei relative stabilități, pentru nouă luni-un an, a prețurilor la consumatorii casnici, OUG 114 nu a avut decât efecte nefaste: a crescut prețurile în piața liberă, a impus taxe de care nu e nevoie și care nici nu se pot folosi de fapt, a creat un mediu legislativ de natură să împiedice investițiile în generarea de energie electrică, a pus bariere suplimentare în fața potențialelor explorări de gaze și ne-a adus și în pragul judecății cu Bruxelles-ul.
Prețurile la electricitate pentru populație ar putea creşte spre finalul anului, deşi preţurile reglementate au fost ţinute pe loc de ANRE în primele şase luni, cu preţul sacrificării profitabilităţii celor mai eficienţi producători.  Preţurile ar putea creşte ca a urmare a dereglementării în trepte, posibil și la gaze (prețurile au scăzut în piața europeană, deci impactul ar putea fi limitat aici), iar furnizorii de electricitate se văd din nou cu noi costuri din urmă, tot nerecunoscute, pentru că nu a fost suficientă energia la preț plafonat pentru toți, și au cumpărat și ei, la rândul lor, din piață.

Şi a plecat şi câinele de la măcelărie

Contrar proverbului invocat de fosta putere politică, la cel mai înalt nivel, americanii de la ExxonMobil au anunţat că scot la vânzare participaţia de 50% din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, unde explorările din anii trecuţi au revelat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaz. Iar o decizie finală de exploatare a gazelor din Marea Neagră a fost amânată, încă o dată. Motivele: totr celebra OUG 114, care a reglementat la loc preţurile din piaţă, dar şi legea offshore, care a înăsprit condiţiile fiscale pentru companiile interesate să extragă gazul şi a făcut această afacere total impredictibilă perin faptul că legea nu a oferit nici măcar stabilitate: taxele să nu crească pe durata de exploatare a zăcământului.

Legea ar putea fi modificată, pentru ca, în ceasul al 12-lea poate, să se poată lua decizia de investiţii. În afacere a rămas Petrom, care are restul e 50%, vor intra Romgaz şi alt investitor căruia îi va vinde Exxon participaţia, dacă va reuşi să o vândă.

 

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO