Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei au adus peste 1,3 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii în patru luni, efect direct al eliminării excepţiei de la plata CASS prin Legea 141 – analiză

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Efectele directe ale intrării în vigoare a Legii 141 din 2025, care a eliminat multe dintre excepţiile de la plata CASS, corectând astfel unele inechităţi istorice ale finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate: 1,4 miliarde de lei au fost aduşi, în total, la FNUASS în august, septembrie, octombrie, noiembrie 2025 de către pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei cărora li se reţine CASS pentru partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei şi de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, potrivit analizei Economica.net.

Explic: 1,37 de miliarde de lei din suma antemenţionată a fost virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, potrivit analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS.
29,2 milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

Despre schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate am scris pe larg aici: Asigurarea la sănătate în noua lege: fără scutire de la plata CASS pentru coasiguraţi. CASS reţinută din indemnizaţia de creşterea copilului. Scad indemnizaţiile de concediu medical pentru concedii scurte. Plata în tranşe inegale a asigurării opţionale
Subliniez că veniturile realizate la FNUASS strict ca urmare a aplicării Legii 141 din 2025 sunt încă nesemnificative în venitul total al Fondului în perioada analizată ianuarie – noiembrie 2025.

Contribuţiile de asigurări, în special CASS, taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, subvenţiile primite de la stat sunt pilonii care susţin finanţarea întregului sistem al asigurărilor sociale de sănătate în primele 11 luni din 2025, conform analizei Economica.net.

Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări, în special din CASS, în veniturile totale ale FNUASS în primele 11 luni din 2025 e de 85,89% şi este cu 1.3 puncte procentuale mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului 2024.

Ponderea încasărilor din taxa clawback în veniturile totale ale FNUASS în primele 11 luni ale anului 2025 e 8% şi este cu 0.3 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată în ianuarie – noiembrie 2024, arată analiza Economica.net.

Ponderea subvenţiilor primite de la stat de FNUASS e de 6,11% în primele 11 luni ale anului 2025 şi e cu 1.45 puncte procentuale mai mică decât cea din aceeaşi perioadă a anului 2024.

FNUASS a avut deficit de 1,2 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, cu 55% mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024, potrivit analizei Economica.net care studiază lunar execuţiile Fondului Sănătăţii.

Iată, pe larg, execuţia FNUASS în perioada ianuarie – noiembrie 2025:

FNUASS a avut venituri totale de aproape 73,9 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, cu 12% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Veniturile realizate din contribuţii de asigurări, în special din CASS, au ajuns la 63,4 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2025, cu 14% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024.

• Din această sumă, 1,37 de miliarde de lei reprezintă doar contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută din pensionarilor cu venituri din pensie peste 3.000 de lei, pentru partea din pensie care depăşeşte acest prag, arată analiza Economica.net.
• Separat, persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sistemul asigurărilor sociale de sănătate au adus circa 29 de milioane de lei la FNUASS în primele patru luni de la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025, arată analiza Economica.net.

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.

• Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.

Creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări cu 14% în perioada analizată şi ponderea lor de aproape 86% în valoarea totală a veniturilor FNUASS din primele 11 luni sunt efectul direct al următoarelor decizii ale executivului:

Majorarea salariului minim brut pe economie la 4.050 de lei din 1 ianuarie 2025.
Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

Al doilea pilon care susţine finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate – taxa clawback 

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, au depăşit 5,9 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025 şi sunt cu 17% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net asupra execuţiilor bugetului FNUASS.

Subvenţiile de la stat încă mai contează în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, chiar dacă ponderea lor în veniturile totale ale FNUASS a scăzut în perioada analizată.

FNUASS a primit subvenţii de la stat în valoare de 4,5 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, cu 9% mai mici decât cele primite în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată calculele Economica.net.

Cum au fost cheltuiţi banii colectaţi la FNUASS

Plăţile totale făcute din FNUASS au ajuns la 75 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025 şi sunt cu peste 9% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 25,6 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, cu 14% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 15,9 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2025, cu 4% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net asupra execuţiilor Fondului.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 15,7 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, iar suma de la acest capitol e cu 11,5% mai mare decât cea virată în aceeaşi perioadă a anului 2024.

• Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.

Pentru servicii medicale în ambulator, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 11,5 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2025, cu 6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Plăţile pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, se ridică la 4,68 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025 şi sunt cu 20% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net.

Am explicat aici de ce a fost necesară eliminarea scutirii de la plata CASS pentru mai multe categorii de asiguraţi prin Legea 141: