Cum poate deveni România o super-putere energetică şi de ce trebuie să creștem consumul de energie după ce preţurile scad – „Folosim doar jumătate din rețeaua de consum, distribuţie şi transport”, spune preşedintele Centrului Român al Energiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

România se află într-o poziţie favorabilă, comparativ cu alte ţări europene, având resurse de gaze naturale, un potenţial hidroenergetic important, precum şi condiţii bune pentru energie eoliană şi solară, a explicat Corneliu Bodea, scrie Agerpres.

„După o perioadă, cred eu, mult prea lungă de lipsă a investiţiilor în capacităţi de producţie, în ultimii ani asistăm la o adevărată revoluţie investiţională, în special în sectorul energiei regenerabile. Vorbim aici despre aproximativ 80 GW de proiecte care au obţinut avize de racordare la reţea. Probabil că nu toate se vor concretiza, însă vedem deja proiecte aflate în dezvoltare, cu finanţare serioasă sau într-un stadiu avansat de implementare, însumând aproximativ 10 GW de noi capacităţi de producţie. Majoritatea acestor proiecte sunt în domeniul energiei regenerabile, în special solar şi eolian, dar şi unele centrale pe gaze naturale, menite să asigure flexibilitatea sistemului. Aşadar, ceea ce observăm acum este un potenţial uriaş de creştere a producţiei de energie. Ne confruntăm însă şi cu o situaţie similară celei din Italia, caracterizată prin preţuri foarte ridicate la energie. Aceste preţuri sunt în mare măsură consecinţa lipsei de investiţii din ultimii 20-30 de ani, problemă care pare acum să fie abordată prin aceste investiţii masive”, a spus Bodea.

Din punctul său de vedere, provocarea este pe partea consumatorilor, România având o reţea construită pentru a consuma, distribui şi transporta 80 TWh anual, dar este utilizată mai puţin de jumătate.

„Dacă ne uităm la câteva cifre: în perioada comunistă consumul de energie electrică era de aproximativ 80 TWh pe an. Nu spun că ar trebui să revenim la acel nivel, deoarece nu vreau să intru în discuţia despre modul în care era consumată acea energie şi cât de eficient era acest consum. În anii care au urmat, consumul a scăzut treptat la aproximativ 60 TWh pe an. După pandemie, observăm o reducere semnificativă suplimentară a consumului. Imaginaţi-vă următorul lucru: avem o reţea construită pentru a consuma, distribui şi transporta 80 TWh anual, iar acum utilizăm puţin mai mult de jumătate din această capacitate. Cu toate acestea, trebuie să suportăm costurile întregii infrastructuri de reţea pentru un volum mult mai redus de consum. De aceea cred că provocarea actuală este să găsim modalităţi de a creşte consumul de energie electrică. Iar pentru România, în mod evident, proiectul naţional ar trebui să fie electrificarea”, a explicat preşedintele CRE.

El a subliniat că, în etapa actuală, este aşteptată mai întâi o scădere semnificativă a preţului energiei electrice, datorită investiţiilor, şi apoi trebuie accelerat procesul de electrificare.

„Aceasta reprezintă adevăratul progres şi va aduce beneficii atât reţelei electrice, cât şi investitorilor, contribuind în acelaşi timp la creşterea eficienţei întregului sistem”, a punctat Bodea.

Lideri din industria energetică, inovatori sau furnizori de servicii s-au reunit miercuri şi joi, în capitala Finlandei, la Eurelectric Power Summit, care anul acesta s-a desfăşurat sub tema „Bringing Power to Life” („Dând energie vieţii”).

Potrivit organizatorilor, evenimentul oferă instrumentele, conexiunile şi perspectivele necesare pentru a rămâne cu un pas înaintea schimbărilor rapide care modelează sistemele energetice ale viitorului.

Ediţia din 2026 a summitului s-a concentrat pe: importanţa accelerării electrificării în toate sectoarele pentru atingerea obiectivelor climatice ale Europei; securitatea aprovizionării cu energie într-o lume în schimbare; asigurarea competitivităţii Europei pe scena globală prin soluţii energetice inovatoare; mobilizarea investiţiilor şi a infrastructurii necesare pentru a transforma această viziune în realitate.