Cum să ai casă și mașină fără să plătești rata un an

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat recent proiectul legislativ privind abrogarea art. 52 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare potrivit căruia „contractele de credit încheiate de o instituţie financiară nebancară, precum şi garanţiile reale şi personale afectate garantării creditului constituie titluri executorii”.

Prin urmare, aceste contracte şi garanţiile de garantare nu vor mai fi considerate titluri executorii. Conform proiectului va dispărea din lege şi dispoziţia ce stabileşte că garanţiile constituite în favoarea IFN-ului în scopul garantării creditelor, conferă instituţiei prioritate faţă de terţii ale căror creanţe şi garanţii au îndeplinit ulterior condiţiile de publicitate. După același model, a mai existat o inițiativă legislativă care cerea anularea acestui drept și băncilor. Din fericire, el a fost respins de Camera Deputaților.

Ce înseamnă de fapt această abrogare a titlului executoriu deținut de contractele de credit? Nimic altceva decât faptul că, instituția financiară nu se mai poate îndrepta asupra debitorului rău platnic pentru a-și executa garanțiile până când nu obține prin proces posibilitatea de a executa bunurile debitorului. Acest proiect legislativ vizează toate societățile de leasing, precum și IFN-urile care dau împrumuturi de nevoi personale, gen Cetelem sau Provident, și IFN care acordă credite ipotecare, gen Verida Credit. Perioada unui proces de acest gen ar putea ajunge la un an sau chiar mai mult.

Surse oficiale din piața IFN-urilor au comentat acest aspect: “Exista 2 initiative legislative care-și propun să anuleze caracterul executoriu al contractelor semnate cu instituțiile financiare de orice fel, fie ele bănci sau societăți de leasing sau IFN-uri.
Prima propunere referitoare la abrogarea art.120 din OG 99/2006, deși aprobată de Senat, a primit raport negativ din partea Comisiei de Buget Finanțe din Camera Deputaților și urmează să intre pe ordinea de zi a Camerei Deputaților cu propunere de respingere. Aceeași propunere legislativă nu a fost susținută nici de Guvern, acesta motivând că “abrogarea acestei dispoziții ar determina insecuritatea raporturilor juridice, de natură să aducă atingere principiului securității raporturilor juridice, consacrat de art.1 alin. (5) din Constitutia Romaniei.”

Piața se așteaptă însă ca și acest proiect să fie respins de Cameră așa cum a fost respins și primul proiect care se referea la băncile comerciale.