Cum se explică scăderea inflației și creșterea prețurilor. Diferențe în măsurători

Eurostat măsoară un indice armonizat al prețurilor, pentru a putea compara scumpirile din statele membre UE. Inflația în România a fost în martie de 4,86% măsurată prin IPC (indicele prețurilor de consum) și de 5,1%, măsurată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC).

Diferența dintre inflația măsurată prin IPC și IAPC

IPC utilizează principiul „național” al consumului, urmărind cheltuielile de consum ale rezidenţilor, indiferent dacă acestea sunt efectuate în interiorul sau în afara graniţelor ţării.

IAPC măsoară modificările produse în evoluția preţurilor care au survenit pe teritoriul României. Astfel, pentru construirea IAPC se utilizează principiul “domestic”, luând în calcul consumul tuturor gospodăriilor de pe teritoriul ţării, indiferent de naţionalitate, statut rezidenţial sau sau social, exceptând ambasadele străine aflate pe teritoriul României.

De asemenea, ca metodologie în construirea IPC se utilizează un nomenclator de mărfuri şi servicii, structurat pe 54 posturi de produse alimentare, 111 posturi de produse nealimentare şi 50 de posturi de servicii, semnificative pentru consumul populaţiei.

În sistemul european, în construirea IAPC, se utilizează o clasificare a cheltuielilor după destinaţia de consum (COICOP – Clasificarea Consumului Individual pe Destinații), care regrupează posturile din sistemul național care asigură comparabilitatea indicilor la nivel european, și este structurată pe 12 diviziuni detaliate, 47 de grupe, clase și sub‐clase.

După România, care are 5.1% inflație în martie (măsurată prin IAPC), urmează în Europa Estonia, Croația și Slovacia, toate 3 cu o rată a inflației de 4,3%. Cea mai mică inflație o vedem în Franța, de numai 0,9%.e s-a scumpit cel mai mult în martie: produsele de igienă, margarina, serviciile de curierat.

În topul scumpirilor din martie găsim produsele de igienă și cosmetică (mai scumpe cu aproape 15% față de martie anul trecut), urmate de margarină (scumpiri de 13%), apă, canal și salubritate (12%). De asemenea, creșteri de preț de peste 10% se întâlnesc la restaurante, service-uri auto, îngrijire medicală și citrice.

În trimestrul al doilea, potrivit BNR, inflația ar mai putea crește ușor la valori de peste 5%, urmând apoi să scadă la 3,7% la finalul acestui an și la 2,9% în 2026. Ținta de inflație pe care BNR o urmărește este de 2,5% (plus/minus un punct procentual).