Cum se înfiinţează o cooperativă agricolă. Legislaţie şi sfaturi

Cine ar fi crezut acum 25 de ani că vor reveni vremurile în care termenul de ”cooperativă” să fie rostit apăsat de către ministrul agriculturii în fața a sute de fermieri români. Cu rănile trecutului (aproape) vindecate, țăranii noștri redescoperă binefacerile acestei forme de organizare în care investițiile se fac la comun, la comun venind și veniturile, deci profitul.
Economica.net - sâm, 01 aug. 2015, 09:34
Cum se înfiinţează o cooperativă agricolă. Legislaţie şi sfaturi

Cooperativa a revenit la modă, dacă este să luăm în calcul că fermierii care formează astăzi o astfel de structură se laudă cu acest lucru, se fac comparații cu cooperativele de tradiție din vestul Europei (vezi cazul Franței, mai ales) și, foarte important, auzi mereu politicieni îndemnând agricultorii să se unească în cooperative. Dar ce s-a schimbat în câțiva ani de când asociația era modelul ”recomandat”? Cu ce este mai bună cooperativa decât asociația?

Obligatoriu: sediu și cinci membri

Pentru a răspunde acestor întrebări, am stat de vorbă cu unul dintre primii președinți de cooperativă post-decembristă. Și nu orice cooperativă, ci una formată din fermieri mici care produc ecologic. De la Wilhelm Tartler, recunoscut apicultor din Sibiu și unul dintre fondatorii cooperativei Biocoop, am aflat că pentru a înființa o cooperativă este nevoie de un sediu și de cel puțin cinci membri. Și de voință.

O diferență mare între asociațiile de producători și cooperativele din România rămâne însă lipsa unei voci la nivel național. Dacă asociațiile s-au reunit sub umbrela Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, o astfel de supra-structură nu există pentru cooperative, așa că interesul acestor fermieri rămâne în continuare reprezentat la discuțiile cu guvernanții, tot de asociații. Se poartă însă discuții între liderii cooperativelor și decidenții politici, dar mai mult la nivel local.

De altfel, în prezent, cei din cooperative nici nu par interesați de politica de la București. Scopul lor este altul. “Majoritatea cooperativelor au luat ființă tocmai ca să aibă acces mai ușor la subvenții. Noi nu suntem membrii ai unei forme de asociere superioare pentru că, de fapt, interesul nostru este să avem piață de desfacere pe plan local. Nu avem treabă cu Ministerul Agricultorii. Dânșii nu ne cer nimic, noi nu le cerem nimic, decât drepturile noastre ca și fermieri europeni. Ne îndeplinim obligațiile fiscale și atât”, a explicat președintele Biocoop, prima cooperativă țărănească ecologică din România.

Mai multe pe Agrointel.ro

Te-ar mai putea interesa și
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Cele mai mari progrese pe șantierele de autostrăzi au fost înregistrate în martie pe primele două loturi ale A7 Ploiești - Buzău, potrivit raportărilor lunare oficiale. Alături de Coni și......
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Ecofinance, o companie de tehnologie financiară care operează sub marca de consum CreditPrime în România, a înregistrat ...
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții guvernamentale americane
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții ...
Statele Unite au anunţat marţi o nouă serie de sancţiuni împotriva Iranului care vizează "două companii şi patru ...
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Activista pentru climă Greta Thunberg va fi trimisă din nou în judecată pentru că nu a respectat un ordin al Poliţiei ...