1EUR = 4.7556 RON | Bucureşti 23 º

Companii

Cum se transmit preţurile la alimente de la producător la raft în România: fabrica adaugă un leu, consumatorul plăteşte doi

România este unul dintre statele membre cu o discrepanţă mare în ce priveşte transferul majorării preţului de producător în creşterea preţul la raft. În decembrie anul trecut, dacă producătorul a adăugat un leu faţă de decembrie 2017, retailerul a pus 2,2 lei. În Cehia, spre exemplu, cumpărătorii obişnuţi au văzut avansuri de preţ mici la raft, apropiate procentual de creşterea operată de producători.

11 feb, 2019 | ECONOMICA.net

În luna decembrie 2018, preţul la raft al produselor alimentare a urcat mai mult decât dublu faţă de cât au majorat producătorii preţurile la poarta fabricii, arată o analiză a ECONOMICA.NET pe baza datelor publicate de Eurostat prin Food Price Monitoring Tool.

Mai exact, din datele Eurostat, preţurile cu care a plecat marfa din fabrică au crescut faţă de anul anterior cu 1,7%, în timp ce la raft marfa a ajuns să coste cu 3,9% mai mult faţă de decembrie 2017. Dacă, spre exemplu, un produs care costa 100 de lei la poarta fabricii în decembrie 2017 s-a scumpit cu 1,7 lei (plus 1,7%), în magazine respectivul produs a ajuns să coste cu 3,8 lei mai mult (plus 3,8%).

România este astfel unul dintre  statele membre cu discrepanţă mare  dintre creşterea preţurilor la producător şi majorarea preţurilor la consumatorul final.

Ca exemplu, la poarta fabricii s-a scumpit mâncarea şi pentru consumatorii francezi care au scos din buzunare cu 2,7% mai mult comparativ cu anul anterior, în timp ce de la producător marfa a plecat cu 1% mai scumpă comparativ cu decembrie 2017.

Însă, poate cel mai relevant dintre exemple este ce se întâmplă în Bulgaria. La sud de Dunăre, majorările de preţ au fost de 2,6% la producător şi de doar 2,7% la raft. În Ungaria de 3,7% la producător faţă de 4,8% la raft, iar în Germania de 0,5% la producător şi de 1% la raft.

"Motivele ar fi multe, dar dacă discutăm din punct de vedere al modului în care se comport piaţa din România, în ultimul an deficitul balanţei comerciale cu mâncare a crescut, iar asta înseamnă că industria alimentară nu este suficient de finanţată şi încurajată să producă cu valoare adăugată mare. Există o dezvoltare a fermelor mari din producţia vegetală care au o forţă de negociere mare, dar pentru produsele materie primă. În rest, forţa de negociere a fermelor este net inferioara faţă de forţa de negociere a retailului, de aceea partenerul nostru principal, consumatorul, nu beneficiază de eventualele scăderi de preţ de la poarta fermei. Spre exemplu, astăzi, se vinde porcul gras, în viu, cu preţul de 3,7 -3,8 lei pe kg. Dacă urmărim preţul până la raft,la carcasa de porc nu există niciun fel de reducere aşa cum este la poarte fermei care vinde sub preţul de cost. Ar trebui să existe o strategie de finanţare a industriei alimentare pentru realizarea unei producţii cu valoare adăugată mare, pentru a putea echilibra balanţa comercială", a explicat pentru ECONOMICA.NET Emil Dumitru, preşedintele PRO Agro.

La rândul său, Dana Tănase, directorul Asociaţiei Române a Cărnii, susţine că diferenţa dintre cele două preţul se explică prin diverse costuri care apar pe lanţ, de la producător la magazin. 

"Acum, preţul carcasei de carne de porc în viu este de 4-5 lei kilogramul,o scădere foarte mare faţă de anul trecut. Acesta este preţul cu care ferma livrează către abator, dar mai departe, pe filiera produsului, în alcătuirea preţurilor, trebuie să ţinem cont de toţi factorii precum preţul la motorină,preţul curentului, devalorizarea monedei naţionale în raport cu euro, având în vedere că materia primă românească nu ajunge pentru procesare. Acestea ar justifica diferenţa (dintre majorarea preţului la poarta fermei şi majorarea preţului la raft n.red. Nu este o diferenţă mare, chiar dacă, este adevărat că la raft sunt tot felul de taxe şi că fiecare, pentru activitatea lui, are anumite marje", este de părere Dana Tănase, directorul executiv al ASociaţiei Române a Cărnii.

Când producătorii scumpesc, magazinele pot ieftini

În schimb, în Cehia, spre exemplu, cetăţenii au plătit mai puţin (cu 0,8%) pe alimente care la producători au fost mai scumpe (plus 0,1%) faţă de anul anterior. La fel, retailerii din Suedia (3,9% la producător faţă de 2,2% la raft), Olanda (2,4% la producător faţă de 1,2% la raft ),Belgia (1,6% la producător faţă de 1,2% la raft) ,Marea Britanie (0,6% la producător faţă de 0,4% la raft) au înghiţit o parte din scumpirile producătorilor. 

Menţionăm că majorările de preţuri de la raft din statistica Euromonitor se referă la indicele armonizat al prețurilor de consum- rate anuale (IAPC),un set de indici ai prețurilor de consum din UE, calculat în conformitate cu o abordare armonizată și un singur set de definiții. IAPC este conceput în principal pentru evaluarea stabilității prețurilor în zona euro și a convergenței evoluției prețurilor în UE, dar și pentru comparații ale inflației la nivel european.

În ceea ce priveşte creşterea preţurilor la poarta fabricii, acestea au fost calculate pe baza indicilor preţurilor de producţie care furnizează date privind modificările prețului produselor vândute pentru majoritatea țărilor OCDE. Aceste preţuri nu includ taxele, costurile de transport și marjelor comerciale. Aşadar, diferenţa dintre cele două procente se poate explica prin adăugarea la preţul de fabrica a unor taxe, a costurilor de transport şi a marjelor comercianţilor.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO