Cum se va face conversia creditelor în lei când România va intra în zona euro

Decidenţii politici au redeschis discuţia despre adoptarea euro. România ar urma să fie în zona euro la 1 ianuarie 2019, spune premierul Victor Ponta, la 100 ani şi o lună de zile de la Marea Unire şi 30 de ani de la Revoluţia din 1989. Totodată, în 2019 ar urma să îşi încheie următorul mandat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, singurul om din fruntea băncii băncii centrale de după 1989 – desigur, dacă va mai candida şi anul acesta.

Adoptarea euro îi va afecta şi pe cei care au credite în monedă naţională. Acestea ar urma să fie convertite în euro la cursul negociat pentru aderare. Însă, cursul de schimb este doar o parte a transformării creditelor din lei în euro. Unii dintre debitorii români vor plăti şi alte dobânzi.

„Cei care au dobânzi fixe în contracte pentru creditele în lei vor plăti în continuare aceleaşi dobânzi. Însă, pentru cei mai mulţi, cei cu dobânzi variabile, se va face un schimb între ratele de benchmark. Euribor va lua locul Robor”, a explicat Claudiu Cercel, economistul-şef al BRD, bancă ce aniversează 15 ani de la preluarea de către grupul francez Societe Generale. Cercel a mai spus că aşa s-a făcut conversia creditelor şi în celelalte ţări care au adoptat euro.

Conversia creditelor ar putea să dezavantajeze debitorii persoane fizice şi juridice care au luat credite cu dobândă fixă şi să îi avantajeze pe cei cu dobânzi variabile legate de piaţă.

Istoric, valoarea Robor, rata la care se împrumută băncile româneşti între ele în lei la diverese scadenţe, a fost mai mare decât cea a Euribor. Asta pentru că dobânda cheie a Băncii Naţionale a Românei a fost cu mult peste cea stabilită de Banca Centrală Europeană. Abia în ultimul an cele două cotaţii s-au apropiat, însă diferenţa rămâne semnificativă.

Astfel, dacă pentru Robor la 3 luni, cea mai folosită referinţă, media pieţei afişată de BNR era azi de 3,2%, pentru Euribor 3M era de 0,34%.

Este de aşteptat ca BCE să crească dobânda cheie în următorii ani, dacă economia europeană îşi va reveni, ceea ce ar urma să împingă în sus şi cotaţiile Euribor. Acest lucru ar trebui să afecteze şi politica BNR, care cel mai probabil va menţine un ecart pozitiv substanţial faţă de BCE.

Românii şi firmele româneşti care şi-au negociat credite pe termen lung în lei cu marje mici peste Robor ar urma să fie cei mai avantajaţi de translatarea dobânzilor din lei în euro.

Printre aceştia se numără şi cei care au luat credite prin programul Prima casă, cu garanţii de stat, în lei. Marja peste Robor 3M este în acest moment de aproximativ 2 puncte procentuale, în timp ce pe vremea variantei anterioare a Prima casă, când creditele acordate erau aproape în totalitate în euro, marja era de 4 pp peste Euribor la 3 luni.

Asta îi va aduce pe debitorii cu credit Prima casă în lei să plătească dobânzi similare cu cele plătite de nemţi sau chiar mai mici, dacă extrapolăm datele de acum. În Germania, dobânda medie practicată de bănci pentru împrumuturile noi de casă este de 2,82%, faţă de o medie a zonei euro de 3,29%. În România, DAE medie este de 5,26%.

Însă, pentru cei cu credite în lei va fi foarte important şi cursul cu care Banca centrală va schimba leii pe euro.