Cum se vede seceta în birourile Ministerului Agriculturii. Este de 1.000 de ori mai restrânsă decât spun fermierii

Seceta cu care se confruntă mare parte dintre fermierii din partea de nord est a ţării se rezumă, conform datelor oficiale ale Ministerului Agriculturii, la aproximativ 1.000 de ha afectate, din care mare parte acoperite cu păşuni. „Din comunicările Direcţiilor pentru Agricultură Județene, la această dată, la nivelul Centrului Operativ Permanent pentru Situații de Urgență din cadrul MADR, a fost înregistrată o suprafață afectată de secetă de 1001,5 ha, din care: 964 ha pășune în judetul Iași şi 37,5 ha grâu în județul Argeș”, au răspuns pentru ECONOMICA.NET ofiacialii MADR, întrebaţi fiind despre zonele şi suprafeţele afectate de secetă, dar şi de culturile care au avut cel mai mult de siferit.

Solicitarea ECONOMICA.NET a venit în contextul în care mai mai multe Direcţii Agricole din ţară au primit din partea fermierilor din zonă sesizări cu privire la starea precară a culturilor agricole.

Printre judeţele cu probleme identificate de ECONOMICA.NET în urma discuţiilor cu reprezentanţi ai Direcţiilor Agricole se numără Vaslui, Iaşi, Botoşani, Tulcea, Constanţa. 

Detalii aici:

Seceta ameninţă culturile din zona Moldovei şi Dobrogei. Avem a doua cea mai mare scădere a producţiei de cereale din UE

Ce spun fermierii

„Suprafaţa afectată este de peste 1 milion de hectare de teren arabil. Iaşul este, într-adevăr, foarte afectat. La fel şi judeţele Botoşani, Vaslui, o parte din Brăila şi Constanţa. Ştiu pentru că avem fermieri în zonă. Am fost la Brăila recent şi acolo se irigă zi şi noapte, iar unde nu sunt irigaţii crăpăturile sunt de 3 degete. Nu a mai plouat de câteva luni acolo”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociaţiei Fermierilor din România. 

Anul trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, suprafaţa totală cultivată în România s-a cifrat la 8,2 milioane de hectare. Judeţele care deţin cele mai importante ponderi în suprafaţa totală cultivată sunt: Constanţa (5,9%), Timiş (5,5%), Dolj (5,2%), Teleorman (5,0%), Călăraşi (4,8%).

Potrivit acestuia, cel mai probabil, neconcordanţele dintre datele Ministerului şi situaţia din teren se explică prin faptul că nu toate Direcţiile Agricole au raportat situaţiile. 

Potrivit reglementărilor în vigoare, Direcţiile Agricole, care se află în subordinea Ministerului Agriculturii, au rolul de a coordona monitorizarea suprafeţelor afectate de factorii naturali de risc, de a verifica şi centraliza documentaţia depusă de producătorii agricoli privind suprafeţele afectate de calamităţi.

Cum arată ultimele prognoze ale Comisiei Europene

România va raporta anul acesta al doilea cel mai mare declin al producţiei de cereale din rândul celor mai mari 8 producători europeni, după Ungaria, indică ultima prognoză realizată de Comisia Europeană, dată publicităţii la finele lunii mai. Specialiştii europeni estimează că producţia de cereale din România va scădea cu 15,3% faţă de anul anterior. În cifre absolute, agricultorii români vor recolta în jur de 19,4 milioane de tone de cereale, producţia la nivelul întregii UE fiind estimată la 309,8 milioane de tone. Coroborând cifrele UE cu cele oferite de INS, reiese o scădere a producţiei de cereale pentru boabe de 11,8%, în contextul în care producţia anului trecut a fost de peste 22 milioane de tone.

Prognoza europeană indică, de asemenea, o scădere a producţiei de grâu la 6,3 milioane de tone, faţă de 7,5 milioane de tone în 2014, producţia de orz ar putea fi de 1,3 milioane de tone, faţă de 1,7 milioane de tone anul trecut, iar producţia de porumb va fi de numai 11 milioane de tone, faţă de 11,9 milioane de tone cu un an în urmă.