Cum va lupta BNR cu inflaţia? Cât de dese vor fi sterilizările, cu  cât se va deprecia leul şi când va fi majorată dobânda cheie?

Politica BNR va intra probabil în stand by în următoarele două trei luni. Până atunci se va decide dacă avem de-a face cu o creştere tranzitorie a inflaţiei sau cu una care se va manifesta ca tendinţă. Majorarea dobânzii la începutul anului viitor, o depreciere a leului aproape de nivelul de 5 lei în 2021 şi peste acest nivel în 2022 (poate o depreciere de 1% pe termen scurt) şi o sterilizare mai accelerată a lichidităţii din piaţă în cea de-a doua parte a anului pare să fie mixul de politici monetare intuit de analiştii financiari bancari.  
Gabriela Ţinteanu - Dum, 06 iun. 2021, 22:04
Cum va lupta BNR cu inflaţia? Cât de dese vor fi sterilizările, cu  cât se va deprecia leul şi când va fi majorată dobânda cheie?

ROBOR a reuşit să scadă chiar sub nivelurile înregistrate în februarie datorită crizei de supralichiditate din piaţă, alimentată de deficitul bugetar şi scadenţele mari la plata datoriei externe a României atât în mai, cât şi în iunie.

La acest fapt se adugă revenirea inflaţiei la cote care depăşesc previziunile anterioare ale BNR şi ale analiştilor economici, inflaţie alimentată de creşterea cererii în perioada post pandemie şi de majorarea preţurilor la energie şi gaze naturale.

Cum ar putea lupta BNR cu inflaţia în perioada următoare? Metodele prin care banca centrală poate realiza acest lucru țin în o primul rând de creşterea dobânzii-cheie. Analiştii sunt de comun acord că nu se va realiza acest lucru pe parcursul lui 2021 din cauza diferenţialului mare dinte dobânda României şi cea a ţările din Europa Centrală şi de Est. Oricum nici acestea nu au decis încă o majorare a dobânzii de referinţă, chiar dacă şi ele se confruntă cu o majorare a inflaţiei.

O a doua modalitate ar fi o flotare mai puţin controlată a cursului de schimb, în sensul unei deprecieri ceva mai accentuate a leului în perioada următoare, undeva în jurul a 1%. Scăderea ponderii creditelor în valută în total credit ar putea permite acest lucru. Totuşi, dacă însă vor exista presiuni externe puternice, BNR va apăra leul.

Cea de-a treia modalitate prin care BNR ar putea lupta cu inflaţia este majorarea dobânzilor printr-un control strict al lichidităţii. În ultima lună însă, BNR a sterilizat lichiditatea doar o singură dată în luna mai, iar impactul asupra dobânzilor a fost aproape zero.

Sunt voci în rândul analiştilor economici care spun că în a doua jumătate a anului BNR va steriliza mai puternic lichiditatea din piaţă, că o depreciere uşor mai accentuată a leului nu este exclusă sau că politica BNR va fi de aşteptare în următoarele două trei luni. Asta până se va decide dacă avem de-a face cu o creştere tranzitorie a inflaţiei sau cu una care se va manifesta ca tendinţă, după care toate politicile enumerate ar putea fi mixate în echilibru: majorarea dobânzii la începutuil anului viitor, o depreciere a leului aproape de nivelul de 5 lei în 2021 şi peste acest nivel în 2022 şi o sterilizare mai accelerată a lichidităţii din piaţă în cea de-a doua parte a anului.

Să vedem care sunt opiniile economiştilor şefi de la câteva bănci din top cinci.

  Valentin Tătaru, economist şef ING Bank

Având în vedere că indicatorul Robor la 3 luni a fost la valori foarte apropriate de actualele niveluri aproape întreaga lună februarie a acestui an, nu aş considera evoluţia recentă drept o scădere accentuată.

Această evoluţie a Robor 3 luni ar trebui pusă mai degrabă în corelaţie cu activitatea Ministerului de Finanţe, având în vedere că în această perioadă au ajuns la scadenţă sau urmează să ajungă la scadenţă titluri de stat de o valoare foarte mare – am avut o maturitate în martie de peste 9 miliarde de lei şi vom mai avea una luna aceasta de peste 10 miliarde de lei.

De asemenea, emisiunile de titluri de stat nu au fost foarte agresive în ultima perioadă, Ministerul de Finante atrăgând sume ceva mai mici şi lăsând astfel mai multă lichiditate în piaţă, ceea ce a influenţat şi nivelul dobânzilor interbancare. În plus, deşi în scădere faţă de 2020, nivelul deficitului bugetar rămâne unul relativ ridicat, de aproape 21 de miliarde de lei la aprilie 2021, ceea ce iarăşi înseamnă mai multă lichiditate în piaţă.

Profilul inflaţiei este într-adevăr în creştere, dar ne menţinem părerea că atât timp cât principalele cauze ale acestei creşteri rămân în afara sferei de influenţă a politicii monetare, banca centrală nu va interveni prin majorarea dobânzilor. Pe măsură ce creşterea economică se va consolida şi vor începe să apară presiuni şi la nivelul inflaţiei de bază (CORE) vom asista probabil la o înăsprire graduală a politicii monetare, iniţial printr-un control mai ferm al lichidităţii (în a doua parte a acestui an) şi ulterior prin majorări de dobândă. Ne menţinem estimarea pentru o dobândă cheie neschimbată la 1.25% în acest an şi o creştere relativ modestă până la 1.75% în 2022.

De asemenea, ne menţinem estimarea pentru un curs cvasi-stabil în acest an, în jurul lui 4.92 şi o depreciere nesemnificativa spre 4.95 în 2022. Înspre jumătatea lui 2022, în măsura în care puseul inflaţionist se va atenua, nu excludem posibilitatea unei benzi de variaţie ceva mai largi a cursului de schimb prin comparaţie cu volatilitatea din ultimul an, dar nu într-atât încât leul să îşi piardă statutul de a fi una dintre cele mai stabile monede din regiune.

Ciprian Dascălu, economist şef BCR

Variaţia ROBOR este determinată de poziţia de lichiditate a sistemului bancar vis-à-vis de banca centrală şi de presiunile de depreciere asupra leului. Presiunile de depreciere asupra leului au fost temperate recent de tendinţa de apreciere a monedelor din regiunea Europei Centrale si de Est, pe fondul anticipaţiilor de creştere a ratelor de dobândă în unele ţări din regiune. Limita inferioră a ratelor de dobândă din piaţă este facilitatea de depozit a BNR, acum la un nivelul de 0.75%.

În opinia noastră, BNR va continua regimul de flotare controlată a cursului de schimb, permiţând o depreciere graduală, atât timp cât vom avea un deficit de cont curent al balanţei de plăţi finanţat prin surse generatoare de datorie. Deprecierea va fi în linie cu ultimii ani, având în vedere efectele inflaţioniste ale acesteia şi eventualele ingrijorări ale băncii centrale privind procesul de re-euroizare.

Cand vor reapărea presiuni de depreciere ale leului, prima măsură de întărire a condiţiilor monetare va fi atragerea de depozite de către BNR la rata cheie, în opinia noastră. Creşterea inflaţiei la nivel global este percepută a fi tranzitorie, din şocuri de natura ofertei pe piaţa materiilor prime şi în urma unor disfuncţionalităţi ale lanţurilor de producţie.

În cazul României, se adaugă presiuni inflaţioniste din dereglementarea unor preţuri administrate. Anticipăm menţinerea ratei cheie a BNR la nivelul actual de 1.25% până în trimestrul patru 2022, având în vedere ecartul semnificativ de dobânzi relativ la ţările din regiune, cu dobânzi de piaţă mai ridicate în episoadele de depreciere ale leului.

Prognoza noastra pentru EUR/RON este 4.98 pentru finalul anului current si 5.08 pentru sfarsitul 2022.

Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank

“La noi, inflaţia este generată de creşterea preţurilor la gaze şi la materii prime. Riscurile pentru creşterea inflaţiei sunt semnificative. Noi avem acum în previziuni 4,2% pentru sfârşitul anului,dar în perioada următoare s-ar putea să modificăm previziunile privind rata inflaţiei.

Cu toate acestea nu vedem posibilitatea ca BNR să crească dobânda cheie înainte de primul trimestru din 2021. În lupta contra inflaţiei însă, dacă ţinem cont de faptul că avem o pondere a creditului în valută de 30% în total credit, priorităţile ar trebui să se schimbe.

În noul context, mai importantă devine dobânda, iar cea a cursului ar trebui să scadă. Absorbantul şocurilor ar trebui să fie într-o mai mare proporţie cursul de schimb decât dobânzile, dat fiind stocul creditelor preponderant în lei. În Polonia şi Ungaria fluctuaţia cursului de schimb este mai mare decât cea a dobânzilor.”

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

“Accentuarea riscurilor inflaţioniste necesită în mod normal să ducă la creşterea dobânzilor. Totuşi, părerea mea este că, atât timp cât nu vor creşte dobânzile la extern, nu vor creşte nici dobânzile lal ei.

Va fi un echilibru între măsuri. Trendul de depreciere a cursului se vede în continuare. Atât diferenţialul deinflaţie cât şi dezechilibrul deficitelor gemene sunt pro depreciere curs. Totuşi, până acum, doar Banca Australiei a crescut dobânda cheie. Este clar că BNR va mai aştepta până să fqcăacest pas.

În contextul revenirii ratei inflaţiei, sondajul  CFA prin intermediul evoluţiei anticipate a ROBOR 3M relevă şi posibilitatea majorării cu 25 bps a ratei de dobândă de politica monetară în următoarele 12 luni.

Analiştii CFA România estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la 5.0062 lei/euro, în timp ce rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni, mai 2022/mai 2021, a înregistrat o valoare medie de 3,53%.”

Te-ar mai putea interesa și
Renault ajustează numărul de locuri de muncă din Franța – Reuters
Renault ajustează numărul de locuri de muncă din Franța – Reuters
Odată cu accelerarea dezvoltării și producției de mașini electrificate Renault va elimina până la 2.000 de locuri de muncă în Franța....
Sorin Cîmpeanu: Cazurile de COVID raportate acum nu sunt generate de şcoală
Sorin Cîmpeanu: Cazurile de COVID raportate acum nu sunt generate de şcoală
Cazurile de infectare cu noul coronavirus raportate în prezent nu sunt generate de începerea şcolii cu prezenţă fizică, ...
Spania majorează salariul minim de la 1 septembrie
Spania majorează salariul minim de la 1 septembrie
Guvernul de stânga din Spania şi sindicatele au ajuns joi seară la un acord cu privire la o uşoară majorare a salariului ...
OMV Petrom a finalizat cu succes prima livrare de gaz natural lichefiat din România
OMV Petrom a finalizat cu succes prima livrare de gaz natural lichefiat din România
OMV Petrom a efectuat prima livrare de gaz natural lichefiat (GNL) din România către Damen Shipyards Mangalia, potrivit ...