Cunoscut economist american, previziuni îngrijorătoare: Va fi un dezastru economic și social! Guvernele nu mai educă copiii, îi programează. Care este soluția pentru viitoarele generații?

Guvernele lumii nu reușesc să își educe cetățenii, ci doar să îi "programeze", să îi învețe să execute comenzi specifice, asemenea unor roboți, iar acest lucru afectează masiv clasa de mijloc, cea care constituie defapt sufletul oricărei democrații. Efectele antrenării unei generații care nu reușește să gândească și să ia decizii liber sunt cuantificabile și ajung la ordinul a trilioane de dolari, a arătat profesorul și economistul John Charalambakis, la conferința " Do we raise a generation without perspective?", organizată sub auspiciile "Free Market Road Show 2021".
Şerban Buşcu - Dum, 27 iun. 2021, 09:01
Cunoscut economist american, previziuni îngrijorătoare: Va fi un dezastru economic și social! Guvernele nu mai educă copiii, îi programează. Care este soluția pentru viitoarele generații?

Charalambakis este economist șef al Blacksummit Financial Group Inc, din Statele Unite ale Americii și predă economie și finanțe de 20 de ani. În prezent este profesor la Patterson School of Diplomacy & International Commerce, la Universitatea din Kentucky.

Adept al piețelor libere și al libertății de gândire, el apreciază că, în acest moment, învățământul de stat nu mai reușește să educe cetățenii, ci doar să îi programeze cu sarcini specifice, ca pe niște roboți.

„Temerea mea este că guvernele lumii nu își educă cetățenii. Școlile, fie că sunt școli primare, licee sau chiar universități, nu educă ci mai degrabă antrenează (dresează) elevii sau studenții. Aceasta este o tragedie, pentru că dacă eșuezi în procesul de educație și te concentrezi mai degrabă pe anumite discipline punctuale, efectele pentru economie, pentru societate și pentru democrație sunt dezastruoase.”, a spus John Charalambaki.

În acest context, apreciază economistul este pusă în pericol chiar democrația. ” Pentru ca democrația să poată exista ca o idee adoptată voluntar de națiuni este nevoie de crearea și susținerea unei clase de mijloc. Iar pentru ca o astfel de clasă de mijloc să se ridice și să fie susținută este nevoie de patru tipuri de infrastructură: infrastructura legală, adică statul de drept (engl. The rule of law); infrastructura fizică, pentru că avem nevoie de drumuri, de porturi, de căi ferate pentru a ne mișca; infrastructura socială a cărei componentă majoră este sistemul educațional și infrastructura financiară. Dacă ați observat, țările care nu au experimentat niciodată democrația nu au o clasă de mijloc, iar țările care au alunecat din democrație spre alte forme de organizare și-au pierdut clasa de mijloc.”, a declarat profesorul de economie.

” Astăzi, activismul se deghizează în sistem de educație. Adevărata educație integrează o multitudine de discipline”

În opinia ui Charalambakis, sistemul de învățământ de stat a ajuns să promoveze mai degrabă forme de activism, decât educația adevărată. Acest lucru pleacă, conform profesorului, și de la faptul că elevii și mai ales studenții nu sunt învățați să gândescă, prin predarea unor categorii ample de materii.

„Din păcate, astăzi activismul se deghizează în sistem de educație. Deci în loc să educăm o persoană, mai degrabă o distrugem, pregătind, defapt, un robot să îndeplinească anumite sarcini punctuale, specifice. O adevărată educație civică integrează o multitudine de discipline. De la științe politice la religie, de la literatură la economie. Totul trebuie predat în așa fel încât studentul să poată integra noțiunile din aceste discipline și să devină astfel un om cu gândirea liberă (engl. freethinker), capabil să ia decizii.”, arată sursa citată.

Pentru piața muncii, produsele sistemelor educaționale actuale devin o problemă. ” Cel mai important lucru la care mă uit atunci când vreau să angajazez, să spunem un director, este dacă omul acela ete capabil să gândească singur, liber.  Dacă persoana ce urmează să fie angajată este o persoană obișnuită să lucreze într-un sistem predefinit, cu reguli stricte, nu va reuși pe termen lung să învețe să să ia decizi importante de unul singur. Și dacă îl angajăm nu vom face decât să subminăm productivitatea firmei, să ne batem joc de munca angajaților. Deci din școala primară și până în facultate trebuie să pregătim elevii ca niște oameni cu gândire proprie , care să își dea seama ce este bine, ce este obiectiv, ce este adevărat.”, spune Charalambakis.

Cât ne costă fabricarea de „roboți” în loc de oameni liberi?

Faptul că nu se mai întâmplă așa și că școala produce cetățeni cu idei fixe și capabilități limitate afectează direct companiile și statele, iar acest lucru este cuantificabil.  ” Putem chiar să cuantificăm exact ce înseamnă, în cifre, un om pregătit să gândească liber, să ia decizii proprii. Conduc un fond, deci știu că investitorii au nevoie de randament. La fel este și în educație. Calculele mele arată că în primii ani de după terminarea școlii, studenții care au fost programați, antrenați și nu educați, aduc un randament mai mare, însă, pe termen lung, cei care au fost educați cu adevărat marchează câștiguri mult mai mari raportat la investiția făcută de sistemul educațional în ei, iar asta se întâmplă peste tot în lume. Diferența dintre cei care sunt pregătiți să facă un singur lucru toată viața-să spunem inginerie- și cei care din primul an de școală sunt pregătiți într-un sistem liberal (engl. liberal arts) care integrează mai multe discipline, se vede, deci, inclusiv în termeni financiari. Sistemul educațional are de câștigat mai mult, pe termen lung.”, a punctat economistul șef al Blacksummit Financial Group.

Potrivit calculelor acestuia, rata de rentabilitate în educație este de aproximativ 9%, în medie, la nivelul întregii lumi. Practic, fiecare an de școală în plus este ca și cum ai pune banii în bancă și ai câștiga o dobândă de 9%. ” În următorii ani, țările vor pierde trilioane de dolari pentru că nu au fost capabile să își educe cetățenii așa cum trebuie. O mare problemă este că elevii și studenții din aproape întreaga lume au pierdut un an, în unele cazuri un an și jumătate, din cauza restricțiilor luate în pnademia COVID. Iar efectele acestor decizii continuă să se înmulțească. Temerea mea este că în următorii doi ani vom pierde până la un trilion de dolari în venituri și profitabilitate în mediu privat, din acest motiv.”, a mai arătat John Charalambakis.

 

Dezbaterea ” Do we raise a generation without perspective?” a fost organizată de Facultatea de Relații Comerciale și Financiar-Bancare Interne și Internationale din cadrul Universității Româno-Americane, sub auspiciile Free Market Road Show 2021, în parteneriat cu Institutul de Economie Mondială al Academiei Române, Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE, Tineretul Național Liberal, Forumul Cultural Ardelean, Academeya, Euro Info Ghid, Juridice.ro și Economica.Net.

 

Te-ar mai putea interesa și
Grupul Enel are o nouă firmă în componența sa. Gridspertise se va ocupa cu transformarea digitală a rețelelor electrice
Grupul Enel are o nouă firmă în componența sa. Gridspertise se va ocupa cu transformarea digitală a rețelelor electrice
Grupul italian Enel a inaugurat astăzi o nouă firmă, Gridspertise fiind o filială ce are ca scop sprijinirea DSO (distribuitorilor n.r.) în trecerea la o noua eră de rețele inteligente......
Contorul de energie electrică trebuie citit de distribuitor la maximum trei luni – proiect de OUG
Contorul de energie electrică trebuie citit de distribuitor la maximum trei luni – proiect de OUG
Contorul de energie elecrică al consumatorului casnic trebuie citit la maximum trei luni, potrivit proiectului de Ordonanță ...
Mario Draghi: Guvernul nu vrea să crească taxele. Italienii vor fi sprijiniți pentru achitarea facturilor la energie
Mario Draghi: Guvernul nu vrea să crească taxele. Italienii vor fi sprijiniți pentru achitarea facturilor la energie
Guvernul italian nu intenţionează să majoreze taxele şi va căuta să ajute firmele şi gospodăriile să absoarbă aşteptata ...
Banca Naţională a Elveţiei a menținut rata dobânzii de referință la minus 0,75%
Banca Naţională a Elveţiei a menținut rata dobânzii de referință la minus 0,75%
Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a menţinut politica sa monetară ultra-expansionistă, în linie cu estimările analiştilor, ...