Curtea Constituţională din Republica Moldova va examina înlocuirea limbii moldoveneşti cu română

În special, Guţu a cerut ca sintagma „limbă moldovenească” să fie înlocuită prin cea de „limbă română”. Astfel, dacă toţi cei şase magistraţi, care printre altele deţin paşapoarte româneşti, vor aproba această cerere, limbă oficială va deveni româna.

Guţu a argumentat că, din punct de vedere ştiinţific, articolul din Constituţie referitor la „limba moldovenească” nu are nici un sens şi a fost adoptat „din considerente politice şi strategice” în timpul regimului „comunist, caracterizat de un nivel intelectual rudimentar”.

Membră a Partidul Liberal-Reformator din Republica Moldova şi doctor în filologie romanică, Guţu consideră că această „eroare monumentală” s-a transformat într-o „normă constituţională”.

Posibila înlocuire a limbii „moldoveneşti” în Constituţie are loc după ce preşedintele român Traian Băsescu şi-a manifestat speranţa că „o corectare” în acest sens va porni din partea Republicii Moldova.

„Este şi o problemă în ceea ce priveşte Constituţia Republicii Moldova, în ea se vorbeşte doar despre moldoveni şi limba moldovenească”, a afirmat Băsescu pe 12 august, la Izvoru Mureşului (Harghita). „Eu sper şi cred că de la cetăţenii Republicii Moldova trebuie să pornească corectarea. Vorbim de unirea Republicii Moldova cu România. Oameni buni, există în populaţia Republicii Moldova un filon sănătos de români, dar marea majoritatea a populaţiei nu doreşte unirea cu România. Cereţi unirea şi o veţi avea, dar cereţi-o”, a declarat preşedintele român.

Băsescu a afirmat că marea majoritate a populaţiei Republicii Moldova, unde cel mai mare partid este antieuropean şi anti-NATO, nu vrea unirea cu România, însă moldovenii pot cere unirea şi o vor avea, şeful statului făcând o declaraţie similară şi la Chişinău, în urmă cu circa o lună.