Curtea de Conturi: Situaţia veniturilor ar fi trebuit să impună rectificări negative atât la venituri cât şi la cheltuieli, în 2016

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Situaţia veniturilor realizate la momentele aprobării actelor normative de rectificare a legii bugetului de stat pe anul 2016, apreciem că ar fi trebuit să impună mai degrabă o rectificare negativă atât a veniturilor totale ale Bugetului General Consolidat (BGC), cât şi a cheltuielilor totale’, se arată în raportul citat.

Potrivit documentului, fundamentarea veniturilor bugetului general consolidat în cazul celor două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră accentuat de optimistă, deşi gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde de lei).

‘Cu toate acestea, a fost promovată o rectificare pozitivă în cazul OG nr. 14/2016, veniturile estimate la BGC fiind majorate cu încă 4,2 miliarde de lei, iar prin cea de-a doua rectificare bugetară, din luna noiembrie 2016, nivelul prognozat al veniturilor bugetare a fi încasat la 31.12.2016 a fost majorat cu 0,34 miliarde de lei. Din analiza execuţiei veniturilor bugetului general consolidat, se poate lesne observa faptul că estimarea iniţială a veniturilor BGC, avută în vedere la elaborarea legii bugetului
de stat pe anul 2016 a înregistrat un grad de acurateţe mai ridicat decât cel corespunzător celor două rectificări bugetare’, se menţionează în document.

Mai mult, susţine Curtea de Conturi, veniturile bugetului general consolidat au coborât la 29,49% din PIB în 2016, de la 34,9% din PIB în 2015, şi mult sub media UE, de 44-45% din PIB.

În acelaşi timp, în raport se menţionează că fundamentarea cheltuielilor bugetului general consolidat a fost realizată, de asemenea, ‘într-o manieră optimistă’, volumul acestora fiind majorat cu 4,2 miliarde de lei în cazul primei rectificări bugetare, şi respectiv de 0,29 miliarde de lei în cazul celei de-a doua rectificări.

‘Gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile definitive (după cele două rectificări) a fost unul redus, de 94,46%, iar gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile iniţiale a fost de 96,03%. Programarea iniţiala avută în vedere la capitolul cheltuieli bugetare este mult mai aproape de realitate faţă de programarea operată cu ocazia rectificărilor bugetare, deşi
la momentul elaborării celor două acte normative de rectificare existau suficiente informaţii referitoare la execuţia bugetară la 30.06.2016, respectiv 30.09.2016, care indicau un nivel redus al execuţiei bugetare, astfel încât să fie luată în considerare o
rectificare negativă a cheltuielilor bugetare’, mai arată Curtea de Conturi în raportul citat.

Mai mult, instituţia consideră că prin promovarea celor două rectificări nu s-a obţinut creşterea acurateţei prognozei veniturilor totale ale BGC, în fapt înregistrându-se o scădere a gradului de realizare a programului de venituri (nivel de realizare de 96,8% faţă de programul iniţial, 95,1% faţă de prima rectificare şi 94,9% faţă de veniturile prognozate la cea de-a doua rectificare).

‘Această estimare eronată a veniturilor bugetului general consolidat este dificil de justificat din punct de vedere al unor criterii obiective, întrucât la momentul elaborării celor două ordonanţe de rectificare, veniturile efectiv încasate la acest buget înregistrau nerealizări semnificative faţă de nivelul programat’, se arată în raport.

Obiectivul de menţinere a deficitului BGC sub limita de 3% din PIB, în contextul realizării la un nivel inferior a veniturilor bugetare, a impus renunţarea la efectuarea unor cheltuieli bugetare, în special cele alocate pentru investiţii, se mai arată în raportul citat.