Dacă IFN-urile ar reduce DAE, după cerinţa BNR, clienţii ar putea plăti şi mai mult decât în prezent

La ora actuală, dobânda anuală efectivă (DAE) cu care IFN-urile împrumută populaţia şi chiar şi companiile poate ajunge şi la 2.000%. De la 1 octombrie, prin Regulamentul nr 20/2017 al BNR, situaţia se schimbă. Pentru fiecare 100 de lei împrumutaţi la o dobândă anuală efectivă mai mare decât cea stabilită de BNR, societăţile nefinanciare vor fi obligate să asigure un capital suplimentar de 67 de lei. Noile cerinţe de capital sunt de zece ori mai mari decât cele existente în prezent.

Cerinţele noului act legislativ al BNR, pentru care IFN-urile au termen de acomodare la sfârşitul lunii ianuarie 2018, se aplică împrumuturilor cu o perioadă de ramburs de maximum 15 zile care depăşesc DAE de 200% pentru lei şi 133% pentru valută. De asemenea, pentru împrumuturile acordate pe o perioadă de 16-90 de zile, IFN-urile trebuie să nu depăşească un DAE de 100% pentru creditele în lei şi 67% pentru cele în valută. Pentru împrumuturile pe termen mai mare de 90 de zile (gen credite ipotecare şi nu numai), IFN-urile trebuie să se limiteze la un DAE egal cu rata dobânzii Lombard (dobânda la care se împrumută băncile de la BNR, în prezent de 3,25%) înmulţit cu 10. Practic, dacă vor să nu vină cu bani de acasă, IFN-urile vor trebui să calculeze un DAE de maximum 32,5%.

În acest context, dacă facem un calcul pentru un credit de valoare mică, de 1.202 lei rambursabili în maxim un an, cum este cazul împrumuturilor acordate în această perioadă, cu un DAE de 241,6%, am constata că rata săptămânală ar fi de 42,3 lei. În schimb, suma totală de rambursat ar fi de 2.062 de lei. Costurile creditului sunt de 69% din valoarea acestuia.

Dacă IFN-ul ar încerca să acorde acelaşi împrumut şi să-l ajusteze în aşa fel încât să îi facă un DAE de 32,5% cât sunt cerinţele BNR, ar trebui să îi crească din start costurile, la 86,6% şi să extindă perioada la cinci ani pentru a putea obţine un DAE mai mic. În acest context, pentru acelaşi împrumut de 1.202 lei, clientul va plăti în cinci ani 2.243 de lei cu o rată săptămânală de 8,6 lei. Costul acestui credit creşte teoretic cu circa 240 de lei, dar este acordat pe o perioadă mai lungă. De altfel, este cunoscut şi în cazul practicii bancare: cu cât perioada de rambursare a creditului este mai mare cu atât suma totală de plată este mai mare.

IFN-urile acordă preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt către segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Acest specific explică ratele mai mari de dobândă (DAE) practicate faţă de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate și acordate, preponderent, pe termen mediu și lung. Valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populație este de aproximativ 3.300 de lei, în timp ce valoarea medie a unui credit bancar către populație este de aproximativ 20.400 de lei. Rămâne de văzut cum se va schimba piaţa de la 1 februarie ş ice decizii vor lua IFN care nu sunt afiliate băncilor. O parte din ele se chinuie să îşi vândă portofoliile, dar doar 2-3 fonduri s-au arătat interesate să le cumpere. Alţii vor intra în Registrul Special al BNR şi îşi vor schimba strategia după modelul IFN-urilor adiacente băncilor, altele vor disapărea pur şi simplu, iar cel mai mare IFN de pe piaţa locală se va transforma în bancă.