Dai casa înapoi băncii, statul câştigă: ar putea încasa 28 de milioane de euro de pe urma impozitării dării în plată

Notarii au solicitat lămuriri Ministerului Finanțelor, în legătură cu modalitatea calculului impozitului pe tranzacție în cazul aplicării legii dării în plată: la valoarea creditului sau la cea a locuinţei date în plată.

Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, este de părere că impozitul ar trebui să se aplice pe valoarea datoriei către bancă ce rămâne neplătită.

„La o primă vedere, pare că articolul în ceea ce privește impozitarea veniturilor din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal – acel 3, 2, 1 la sută – baza de calcul a impozitului ar trebui să fie suma pentru care se face darea în plată, adică totalul creditului plus dobânzi plus suma la zi minus datoria ștearsă, pentru că acela e practic venitul pe care l-ar obține: datoria ștearsă în urma dării în plată”, a spus Gabriel Biriș, la Digi 24.

Dar trebuie să analizăm, e la o primă vedere asta”, a adăugat secretarul de stat.

În cazul în care s-ar face precizări din partea Ministerului Finanțelor și s-ar decide formula amintită de Gabriel Biriș, statul ar putea încasa 127,83 milioane de lei de pe urma dării în plată, dacă toți cei care sunt teoretic în situaţia de a opta pentru darea în plată ar şi face acest pas, conform calculelor BNR.

Din 470.000 de clienți cu credite imobiliare (la 31 ianuarie 2016), sunt 97.500 de clienți pentru care valoarea creditului rămas de plătit este mai mare decât valoarea actualizată a garanției imobiliare, ceea ce îi poate determina să aplice legea dării în plată, se arată în raportul de stabilitate al Băncii Naționale a României. Diferența dintre valoarea imobilelor și cea a creditelor acordate este de 8,4 miliarde de lei.

Dacă se aplică la valoarea datoriilor, statul trebui să impoziteze 6,15 miliarde de lei

Primii 1.500 de clienți, cu credite mai mari de 1 milion lei, reprezentând 1,5% din total clienți, provoacă 17,3% din influența negativă imediată asupra sectorului bancar (1,4 miliarde lei). Conform calculelor ECONOMICA.NET, scăzând influența celor care au credite mai mari de 250.000 de euro, cât permite legea dării în plată, constatăm că rămâne o valoare de 6,15 miliarde lei total datorii ale posesorilor de imobile care pot intra sub incidența legii dării în plată.

Clienții cu credite mai mici de 675 000 lei (echivalent 150 000 euro) reprezintă 96,5% din totalul clienților dar cauzează doar 75% din influența negativă imediată asupra sectorului bancar, adică  5,7 miliarde de lei.

Valoarea impozitelor care ar putea fi plătită de cei cu valoarea imobilelor până în 150.000 de euro, dacă s-ar aplica după cum declară Gabriel Biriș, ar fi de 114 milioane lei (impozit 2% la valoarea datoriilor restante). Pentru restul de 461,2 milioane lei, datorii aferente creditelor cu valori între 150.000 și 250.000 de euro, impozitele colectate de stat se ridică la 13,83 milioane de lei, plus minus câteva sute de mii de lei datorate faptului că cei care au datorii cuprinse între 200.000 și 250.000 de lei trebuie să mai achite o taxă de 6.000 de lei conform Codului Fiscal.

Cum poate fi calculate acest impozit în viziunea consultanților fiscali

Când este vorba despre valoarea la care să ne raportăm în cazul unui imobil dat în plată, consultantul fiscal Adrian Bența arată că potrivit legii şi prevederilor Codului Fiscal referitor la impozitarea tranzacțiilor imobiliare, situația nu stă chiar așa cum a declarat Gabriel Biriș.

“Ar putea să fie valoarea de piață. Cu siguranță termenul este prea general și prea volatil pentru a fi un element cu substanță concreta în aplicarea impozitului. Ar putea să fie o valoare reevaluată conform standardelor de reevaluare a clădirilor pentru impozitul pe locuințe datorat la primării. Procedura nu este nouă, ci tocmai a fost experimentată în zeci de mii de cazuri când persoanele fizice au depus declarații pentru impozitarea clădirilor cu destinație economică în anul 2016.  Ar putea să fie valoarea clădirii regăsite în cataloagele notarilor. Eu personal, aș opta către această din urmă grilă pentru că aceasta ar fi un element deja cert utilizat în practica de zi cu zi”, a spus Bența.

După cum se vede, există precedent și până la urmă modul de calcul al tranzacției este totuși la îndemâna notarilor.

Potrivit Codului fiscal valoarea imobilului se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, notarul public notifică organelor fiscale respectiva tranzacție.