Dăianu: BNR poate fi şi împrumutător de ultimă-instanţă pentru băncile greceşti din România

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Banca Naţională a României poate exercita funcţia de împrumutător de ultimă instanţă, adică poate să intervină să sprijine bănci care pot avea unele dificultăţi. Există şi garantarea depozitelor până la 100.000 de euro şi, de departe, cei mai mulţi cetăţeni din România au depozite sub echivalentul a 100.000 euro. Băncile cu acţionariat elen sunt bănci româneşti care respectă regulile şi procedurile impuse de Banca Naţională a României”, a menţionat fostul ministru de Finanţe.

Acesta a subliniat că băncile cu acţionariat elen din România nu au un statut diferit de cel al altor entităţi din sectorul bancar din România.

”Sunt bine capitalizate. Criza financiară a arătat că este necesar, peste tot în Europa, ca băncile să fie bine capitalizate, să se bazeze mai mult pe depozite atrase de la rezidenţi, în principal, să aibă lichidităţi importante”, a subliniat Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, băncile cu acţionariat elen din România ”nu au cum să sufere, aşa cum se întâmplă cu băncile-mamă din Grecia”.

”Una este să funcţionezi, ca bancă, într-o economie care se duce în jos, care este ameninţată de starea de insolvenţă – şi altceva într-o economie, aşa cum este economia României – care şi-a diminuat mult din dezechilibrele de acum câţiva ani – când a fost forţată să intre într-un aranjament de asistenţă financiară, cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Anul acesta, vom avea o creştere economică, probabil, de peste 4%”, a adăugat fostul ministru de Finanţe.

Potrivit acestuia, există o diferenţă foarte mare între starea economiei elene şi cea a economiei româneşti.

”Venitul pe locuitor în Grecia este substanţial mai mare decât în România, însă nu acest fapt este decisiv în actualele circumstanţe, ci dezechilibrele, starea de ansamblu a economiei, perspectivele fac diferenţa. Există şi dispozitivele noi de stabilitate financiară în cadrul UE, al euroariei, inclusiv politicile neconvenţionale ale Băncii Central Europene, care ajută activitatea băncilor centrale din statele membre ale UE”, a adăugat Dăianu.

Miniştrii de Finanţe din zona euro s-au reunit, sâmbătă, la Bruxelles, într-o întâlnire de urgenţă, pentru a discuta deblocarea unui ajutor de 15,5 miliarde de euro pentru Grecia şi extinderea până în noiembrie a programului de asistenţă pentru aceasta, însă, conform AFP, au refuzat să prelungească programul de asistenţă financiară după 30 iunie, dată la care acesta expiră.

Premierul elen Alexis Tsipras a anunţat sâmbătă convocarea unui referendum pe 5 iulie, pentru a se vota în privinţa condiţiilor programului de salvare.

De asemenea, duminică, după ce Banca Centrală Europeană a decis să nu majoreze finanţarea de urgenţă (ELA) destinată băncilor greceşti şi să o menţină la nivelul de vineri, Tsipras a anunţat impunerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, limitând extragerile zilnice de numerar la 60 de euro, încercând astfel să evite colapsul sistemului financiar, transmit Reuters, DPA şi Bloomberg.

Analiştii se aşteaptă ca aceste restricţii să adâncească recesiunea din Grecia şi să o aducă mai aproape de ieşirea din zona euro (Grexit). Băncile vor fi închise până în 6 iulie, fiind afectate şi sucursalele băncilor străine din Grecia.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.

Bancpost (controlată de Eurobank Ergasias), Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (din grupul National Bank of Greece) au în România active în valoare totală de circa 9 miliarde de euro, peste 7.100 de angajaţi şi 534 de sucursale, potrivit calculelor ECONOMICA.NET bazate pe cele mai recente raportări financiare ale celor patru grupuri bancare. Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, „banca băncilor centrale”, băncile greceşti au o expunere de peste 15 miliarde de dolari pe România, la sfârşitul anului trecut.