Dăianu: O intervenţie a BCE este obligatorie, dacă semnalele negative se vor înteți

 ‘Este obligatoriu ca Banca Central Europeană, dacă semnele negative din pieţe se vor înteţi, dacă pieţele foarte nervoase se închid, să intervină prin împrumuturi pe termen lung, prin injecţii de lichiditate şi prin achiziţia de obligaţiuni suverane. Asemenea operaţiuni trebuie extinse la ţările din Uniunea Europeană care nu fac parte din zona euro. Autorităţile române trebuie să insiste pentru aşa ceva, dacă nu au făcut-o până acum, la reuniunea viitoare. Pentru că un îngheţ al pieţelor financiare ne vizează şi pe noi. Procesul de dezintermediere financiară, dispariţia creditării, ne-ar afecta la modul cel mai înalt pentru că noi nu avem bănci locale’, a afirmat Daniel Dăianu. 

De asemenea, economistul a precizat că autorităţile dispun de ‘tampoanele’ formate pentru astfel de situaţii la Ministerul Finanţelor Publice, la care se poate apela în condiţiile îngheţării pieţelor financiare. 
‘Autorităţile române dispun şi de tampoanele formate pentru astfel de situaţii la Ministerul Finanţelor Publice, buffer-urile, care ies mai bine în relief acum ca utilitate, în contextul nervozităţilor de pe pieţele financiare. Ele trebuie să permită României să reziste mai bine la o îngheţare a pieţelor financiare. Pentru că există această posibilitate’, a spus Dăianu. 

Economistul a indicat şi rezervele valutare ale BNR pentru intervenţia în piaţă, ca măsură pentru atenuarea efectelor din piaţa financiară. 

‘Este foarte bine că BNR şi-a clădit, în condiţii de criză, rezervele valutare. Acestea, plus aurul, echivalează cu aproximativ 38 miliarde euro. Adică mai bine de opt luni de exporturi şi destul de aproape de masa monetară. De aceea, BNR ar avea forţa să intervină în piaţă dacă va exista o comprimare a lichidităţilor prin ieşiri din piaţă. Vom fi afectaţi sever dacă se strică echilibrul la nivel european. De aceea ne interesează ce fac instituţiile europene, iar BCE trebuie să facă ce a făcut şi în decembrie şi în februarie. Trebuie să intervină, dar nu sporadic, ci puternic’, a adăugat Daniel Dăianu. 

Acesta a amintit măsurile ce pot fi luate de BNR în situaţia unui dezechilibru puternic în zona financiar-bancară, menţionând inclusiv utilizarea băncii punte. 

‘Impactul eventualei ieşiri a Greciei din zona euro asupra României depinde de ce facem acasă şi de ce măsuri se iau în zona euro, la nivelul Uniunii Europene, pentru a limita daunele. În România au fost adoptate măsuri bune, utile. În primul rând, politica de reglementare şi supraveghere a Băncii Naţionale a României care a impus băncilor străine să aibă un capital propriu adecvat. BNR se asigură şi în privinţa activităţii băncilor în România, astfel încât ceea ce zic să şi facă. Există o experienţă în alte ţări care, atunci când există un sistem de reglementare permisiv – se produc scurgeri de lichidităţi. Când există o aversiune de risc foarte mare se fac repatrieri de capital. De asemenea, BNR mai are instrumentul numit banca punte, care ar ajuta băncile cu dificultăţi. Acest lucru implică nu numai logistică, dar şi resurse. Dar aşa este peste tot, o intervenţie a statului implică resurse’, a declarat Daniel Dăianu.