Dan Barna: România riscă marginalizarea în buget nou al UE dacă s-ar merge exclusiv pe criteriul performanței. Ar fi trei, patru economii mari care ar atrage toți banii

Eurodeputatul USR Dan Barna a declarat presei că în cursul săptămânii viitoare la Strasbourg urmează să fie votată propunerea de mandat pentru negocierile bugetare cu Comisia Europeană.

„După cum ştiţi, Comisia face o reformă semnificativă a bugetului. Din acele peste 50 de programe care existau anterior, vor exista doar trei piloni principali: bugete naţionale şi şi regionale, deci bani pentru dezvoltarea statelor membre, care este şi cel mai mare dintre piloni; apoi cel pentru competitivitate, şi aici este o luptă foarte importantă, (…) şi componenta „Global Europe”, a explicat Dan Barna.

Potrivit acestuia, pilonul dedicat competitivităţii, estimat la aproximativ 400 de miliarde de euro, ar urma să fie alocat aproape exclusiv pe baza performanţei economice.

„Ori dacă s-ar merge exclusiv doar pe criteriul performanţei, vom avea trei-patru economii cel mai performante din Europa care vor atrage toţi banii, iar celelalte state, inclusiv România, din păcate pentru noi, ar deveni marginale. Am reuşit să introducem un amendament prin care să facem o restructurare a acelui pilon, pilonul de competitivitate, în care să fie 60 la sută criteriu de competitivitate, dar să fie 40 la sută un criteriu regional, astfel încât să fie disponibil şi pentru companiile, agenţii economici, din toate statele Europei, cu accent special pe flancul estic unde avem războiul din Ucraina şi toată această presiune de dezvoltare şi adaptare a regiunii la unele realităţi”, a avertizat eurodeputatul USR.

Barna a discutat şi despre al treilea pilon al bugetului, „Global Europe”, care vizează despre dezvoltare.

„Acolo avem o discuţie cumva politică, în ce măsură banii pe care Europa decide să îi dea aproape zece la sută din buget, aproape 200 de miliarde, să îi dea ca suport de sprijin pentru ţările dinafara ţărilor UE, sunt daţi doar ca ajutor umanitar, ceea ce este un punct de vedere în Parlament, sau ar trebui să contribuie de fapt şi la rezilienţa şi consistenţa Europei. Vă dau un exemplu, chiar săptămâna aceasta în Dakar, Senegal, o licitaţie de 320 de milioane de euro pentru autobuze pentru capitală şi zona împrejurătoare va fi câştigată de o companie chineză. Deci, Europa finanţează direct, cumpără autobuze, plăteşte bani cu care cei din Dakar, Senegal, cumpără autobuze de la chinezi. Practic e ca şi cum am scrie un cec direct pentru China. Ori lucrul acesta este o politică necesară foarte importantă”, a declarat eurodeputatul Dan Barna.

Europarlamentarul USR a subliniat că o astfel de abordare riscă să transforme Europa într-un „sponsor al performanţei Chinei” în economia globală, dacă nu vor fi introduse criterii care să susţină şi interesele economice ale Uniunii.

„Pentru că altfel vom fi în situaţia în care tocmai prin dezechilibrele acesta de competitivitate, şi asta e o discuţie separată, Europa să continue să fie de fapt un sponsor al performanţei Chinei în economia mondială”, a mai declarat eurodeputatul Dan Barna.

Parlamentul European (PE) îşi adoptă săptămâna viitoare poziţia privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, a informat instituţia europeană într-un comunicat de presă transmis vineri.

Parlamentul European îşi stabileşte, în urma votului de marţi care va fi precedat de o dezbatere, mandatul pentru discuţiile cu statele membre cu privire la următorul buget pe termen lung al UE. Textul adoptat în cadrul Comisiei pentru bugete (BUDG) propune o sumă de 1,7 mii de miliarde de euro (preţuri constante la nivelul anului 2025 sau 2,01 mii de miliarde de euro în preţuri curente) pentru perioada de şapte ani, ceea ce reprezintă o creştere nominală de 175,11 miliarde de euro faţă de propunerea Comisiei din iulie 2025 (197,30 de miliarde de euro în preţuri curente). Aceasta înseamnă că bugetul pe termen lung ar urma să fie stabilit la 1,27 % din VNB-ul UE (Venitul Naţional Brut – n.r.), cu rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (0,11 % din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual (CFM). Eurodeputaţii doresc ca această creştere de aproximativ 10% să fie alocată programelor-cheie ale UE, fără fonduri suplimentare pentru administraţie sau pentru agenţiile descentralizate ale UE, se menţionează în comunicatul PE.

Parlamentarii europeni afirmă că propunerea lor reprezintă suma minimă de bani de care are nevoie UE pentru a-şi îndeplini angajamentele, pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor şi pentru a aborda provocările majore. După adoptarea poziţiei sale, PE va fi pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul cu privire la regulamentul de stabilire a structurii şi a principalelor cifre pentru bugetul pentru perioada 2028-2034, care pot începe de îndată ce Consiliul convine asupra poziţiei sale comune, mai informează comunicatul PE.

Sursa foto: Facebook.com/DanBarnaUSR